Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   ps ملکیت ضمیر 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ اووه شپېته ]

67 [ اووه شپېته ]

ملکیت ضمیر 2

ملکیت ضمیر 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Pashto Joaca Mai mult
ochelarii عین-ې ع____ ع-ن-ې ----- عینکې 0
ملک---ضم-ر 2 م____ ض___ 2 م-ک-ت ض-ی- 2 ------------ ملکیت ضمیر 2
Şi-a uitat ochelarii. هغ- خ-ل- ع--کې-ه--- کړې. ه__ خ___ ع____ ه___ ک___ ه-ه خ-ل- ع-ن-ې ه-ر- ک-ې- ------------------------ هغه خپلی عينکې هېرې کړې. 0
ملکیت ض-یر-2 م____ ض___ 2 م-ک-ت ض-ی- 2 ------------ ملکیت ضمیر 2
Unde şi-a pus ochelarii? د---ه -ینکې چی-ت- د-؟ د ه__ ع____ چ____ د__ د ه-ه ع-ن-ې چ-ر-ه د-؟ --------------------- د هغه عینکې چیرته دي؟ 0
عینکې ع____ ع-ن-ې ----- عینکې
ceasul ساعت س___ س-ع- ---- ساعت 0
عین-ې ع____ ع-ن-ې ----- عینکې
Ceasul lui este stricat. س-ع---ې-ما- شو- دی. س___ ی_ م__ ش__ د__ س-ع- ی- م-ت ش-ی د-. ------------------- ساعت یې مات شوی دی. 0
عی--ې ع____ ع-ن-ې ----- عینکې
Ceasul atârnă pe perete. س--- -ه----ا- ځ-ړ-- -ی. س___ پ_ د____ ځ____ د__ س-ع- پ- د-و-ل ځ-ړ-د د-. ----------------------- ساعت په دیوال ځوړند دی. 0
aǧ- ----------- aêrê kṟê a__ ǩ___ a_____ a___ k__ a-a ǩ-l- a-y-k- a-r- k-ê ------------------------ aǧa ǩply aêynkê aêrê kṟê
paşaportul پاسپ-رټ پ______ پ-س-و-ټ ------- پاسپورټ 0
d -ǧa--y-kê--yr-a---y d a__ a____ ç____ d__ d a-a a-n-ê ç-r-a d-y --------------------- d aǧa aynkê çyrta dêy
Şi-a pierdut paşaportul. ه-- خپل پ--پ-رټ-و-ک-کړو. ه__ خ__ پ______ و__ ک___ ه-ه خ-ل پ-س-و-ټ و-ک ک-و- ------------------------ هغه خپل پاسپورټ ورک کړو. 0
d aǧ- --nkê-çyr-----y d a__ a____ ç____ d__ d a-a a-n-ê ç-r-a d-y --------------------- d aǧa aynkê çyrta dêy
Unde şi-a pus paşaportul? پاس--ر--ی- ---ت- دی؟ پ______ ی_ چ____ د__ پ-س-و-ت ی- چ-ر-ه د-؟ -------------------- پاسپورت یې چیرته دی؟ 0
d -ǧa ayn-ê-ç-rta -êy d a__ a____ ç____ d__ d a-a a-n-ê ç-r-a d-y --------------------- d aǧa aynkê çyrta dêy
ei – al lor ه-- – -غې ه__ – ه__ ه-ه – ه-ې --------- هغه – هغې 0
ساعت س___ س-ع- ---- ساعت
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. م---------ل --ر----پل-- نه -ی--ی-- --ل-. م______ خ__ م__ ا_ پ___ ن_ ش_ پ___ ک____ م-ش-م-ن خ-ل م-ر ا- پ-ا- ن- ش- پ-د- ک-ل-. ---------------------------------------- ماشومان خپل مور او پلار نه شی پیدا کولی. 0
ساعت س___ س-ع- ---- ساعت
Dar iată, vin părinţii lor! د--غې مو--او --ار --غ-ل! د ه__ م__ ا_ پ___ ر_____ د ه-ې م-ر ا- پ-ا- ر-غ-ل- ------------------------ د هغې مور او پلار راغلل! 0
س-عت س___ س-ع- ---- ساعت
dumneavoastră – al dumneavoastră تاس- --ست--و ت___ - س____ ت-س- - س-ا-و ------------ تاسو - ستاسو 0
سا-ت-ی- --- --ی--ی. س___ ی_ م__ ش__ د__ س-ع- ی- م-ت ش-ی د-. ------------------- ساعت یې مات شوی دی.
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? ست----سفر -ن-ه--و،--سٹ----ل-؟ س____ س__ څ___ و__ م___ م____ س-ا-و س-ر څ-ګ- و-، م-ٹ- م-ل-؟ ----------------------------- ستاسو سفر څنګه وو، مسٹر مولر؟ 0
ساعت ------ -وی-د-. س___ ی_ م__ ش__ د__ س-ع- ی- م-ت ش-ی د-. ------------------- ساعت یې مات شوی دی.
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? مسٹر -و-ر,----س----- ----ه ده؟ م___ م____ س____ ښ__ چ____ د__ م-ٹ- م-ل-, س-ا-و ښ-ه چ-ر-ه د-؟ ------------------------------ مسٹر مولر, ستاسو ښځه چیرته ده؟ 0
س-ع- ----ات ش-ی دی. س___ ی_ م__ ش__ د__ س-ع- ی- م-ت ش-ی د-. ------------------- ساعت یې مات شوی دی.
dumneavoastră – a dumneavoastră تاس--- ست--و ت___ - س____ ت-س- - س-ا-و ------------ تاسو - ستاسو 0
س-عت--ه------ -وړ-- دی. س___ پ_ د____ ځ____ د__ س-ع- پ- د-و-ل ځ-ړ-د د-. ----------------------- ساعت په دیوال ځوړند دی.
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? ستا------ څنګه-و-، هنګه---یت؟ س____ س__ څ___ و__ ه___ ش____ س-ا-و س-ر څ-ګ- و-، ه-ګ- ش-ی-؟ ----------------------------- ستاسو سفر څنګه وو، هنګه شمیت؟ 0
ساعت--- دیو-ل------ --. س___ پ_ د____ ځ____ د__ س-ع- پ- د-و-ل ځ-ړ-د د-. ----------------------- ساعت په دیوال ځوړند دی.
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? س--سو م--ه، ----- چ-رت- دی؟ س____ م____ م____ چ____ د__ س-ا-و م-ړ-، م-ر-ن چ-ر-ه د-؟ --------------------------- ستاسو میړه، میرمن چیرته دی؟ 0
س--ت ---دی-ا- ځوړند --. س___ پ_ د____ ځ____ د__ س-ع- پ- د-و-ل ځ-ړ-د د-. ----------------------- ساعت په دیوال ځوړند دی.

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!