Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   am የተያዙ ተዋጊዎች 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ስልሳ ሰባት]

67 [ስልሳ ሰባት]

የተያዙ ተዋጊዎች 2

āgenazabī tewilat’e simi 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
ochelarii መ-ፅር መ___ መ-ፅ- ---- መነፅር 0
āg-----bī ----la-----i---2 ā________ t________ s___ 2 ā-e-a-a-ī t-w-l-t-e s-m- 2 -------------------------- āgenazabī tewilat’e simi 2
Şi-a uitat ochelarii. እሱ መ-ፅሩን--ረስ-ታ-። እ_ መ____ እ______ እ- መ-ፅ-ን እ-ስ-ታ-። ---------------- እሱ መነፅሩን እረስቶታል። 0
ā-enaz-bī-t--i---’--s-mi 2 ā________ t________ s___ 2 ā-e-a-a-ī t-w-l-t-e s-m- 2 -------------------------- āgenazabī tewilat’e simi 2
Unde şi-a pus ochelarii? ታ-ያ--ነፅሩ ---አ-? ታ__ መ___ የ_ አ__ ታ-ያ መ-ፅ- የ- አ-? --------------- ታድያ መነፅሩ የት አለ? 0
men-t͟-’--i m_________ m-n-t-s-i-i ----------- menet͟s’iri
ceasul ሰኣት ሰ__ ሰ-ት --- ሰኣት 0
m-ne-͟--i-i m_________ m-n-t-s-i-i ----------- menet͟s’iri
Ceasul lui este stricat. የ-- ሰዓ---ይ---። የ__ ሰ__ አ_____ የ-ሱ ሰ-ት አ-ሰ-ም- -------------- የእሱ ሰዓት አይሰራም። 0
m-----s--ri m_________ m-n-t-s-i-i ----------- menet͟s’iri
Ceasul atârnă pe perete. ሰዓቱ -ድግዳ -- ተሰ---። ሰ__ ግ___ ላ_ ተ_____ ሰ-ቱ ግ-ግ- ላ- ተ-ቅ-ል- ------------------ ሰዓቱ ግድግዳ ላይ ተሰቅሏል። 0
i-u--e----s’irun---re--to---i. i__ m___________ i___________ i-u m-n-t-s-i-u-i i-e-i-o-a-i- ------------------------------ isu menet͟s’iruni iresitotali.
paşaportul ፓስፖርት ፓ____ ፓ-ፖ-ት ----- ፓስፖርት 0
isu-m---t͟s-ir-n- ir-s-total-. i__ m___________ i___________ i-u m-n-t-s-i-u-i i-e-i-o-a-i- ------------------------------ isu menet͟s’iruni iresitotali.
Şi-a pierdut paşaportul. እሱ-------ጠ---ታ-። እ_ ፓ____ ጠ______ እ- ፓ-ፖ-ቱ ጠ-ቶ-ታ-። ---------------- እሱ ፓስፖርቱ ጠፍቶበታል። 0
is- ---et͟s’-r-ni --es--ot-li. i__ m___________ i___________ i-u m-n-t-s-i-u-i i-e-i-o-a-i- ------------------------------ isu menet͟s’iruni iresitotali.
Unde şi-a pus paşaportul? ታ---የሱ ፓስ--ት--ት አ-? ታ__ የ_ ፓ____ የ_ አ__ ታ-ያ የ- ፓ-ፖ-ት የ- አ-? ------------------- ታዲያ የሱ ፓስፖርት የት አለ? 0
t-di-a -en---s’--u--e-i----? t_____ m_________ y___ ā___ t-d-y- m-n-t-s-i-u y-t- ā-e- ---------------------------- tadiya menet͟s’iru yeti āle?
ei – al lor እ-ሱ-–---ነሱ እ__ – የ___ እ-ሱ – የ-ነ- ---------- እነሱ – የእነሱ 0
t---ya--enet͟s’ir---eti ā-e? t_____ m_________ y___ ā___ t-d-y- m-n-t-s-i-u y-t- ā-e- ---------------------------- tadiya menet͟s’iru yeti āle?
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. ልጆ---ላጆ-ቸ-- -ግኘ---ልቻ-ም። ል__ ወ______ ማ___ አ_____ ል-ቹ ወ-ጆ-ቸ-ን ማ-ኘ- አ-ቻ-ም- ----------------------- ልጆቹ ወላጆቻቸውን ማግኘት አልቻሉም። 0
t--i-- -enet͟s-i-u --t--āle? t_____ m_________ y___ ā___ t-d-y- m-n-t-s-i-u y-t- ā-e- ---------------------------- tadiya menet͟s’iru yeti āle?
Dar iată, vin părinţii lor! ይ-ው ወ-ጆቻ-ው--ጡ። ይ__ ወ_____ መ__ ይ-ው ወ-ጆ-ቸ- መ-። -------------- ይሄው ወላጆቻቸው መጡ። 0
se--ti s_____ s-’-t- ------ se’ati
dumneavoastră – al dumneavoastră እርሶ –-የ-ርሶ እ__ – የ___ እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
se’a-i s_____ s-’-t- ------ se’ati
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? እ-ዴት-ነ-----ዎ አቶ ሙ-ር? እ___ ነ__ ጉ__ አ_ ሙ___ እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ አ- ሙ-ር- -------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ አቶ ሙለር? 0
s-’ati s_____ s-’-t- ------ se’ati
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ባ--ት--የት--- ---ሙለር? ባ____ የ_ ና_ አ_ ሙ___ ባ-ቤ-ዎ የ- ና- አ- ሙ-ር- ------------------- ባለቤትዎ የት ናት አቶ ሙለር? 0
y-’--- ---at--ā--ser-m-. y_____ s_____ ā_________ y-’-s- s-‘-t- ā-i-e-a-i- ------------------------ ye’isu se‘ati āyiserami.
dumneavoastră – a dumneavoastră እር- --የ-ርሶ እ__ – የ___ እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
y--i---s-‘a-- ā------m-. y_____ s_____ ā_________ y-’-s- s-‘-t- ā-i-e-a-i- ------------------------ ye’isu se‘ati āyiserami.
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? እንዴ- --- -ዞዎ-ወ/--ስ--? እ___ ነ__ ጉ__ ወ__ ስ___ እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ ወ/ሮ ስሚዝ? 0
y---s----‘at---y--e-a-i. y_____ s_____ ā_________ y-’-s- s-‘-t- ā-i-e-a-i- ------------------------ ye’isu se‘ati āyiserami.
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ባ-ቤ---የት -ቸ- -/ሮ ስ--? ባ____ የ_ ና__ ወ__ ስ___ ባ-ቤ-ዎ የ- ና-ው ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- ባለቤትዎ የት ናቸው ወ/ሮ ስሚዝ? 0
se-at- --digi-- lay- t-s--’i--a-i. s_____ g_______ l___ t____________ s-‘-t- g-d-g-d- l-y- t-s-k-i-w-l-. ---------------------------------- se‘atu gidigida layi tesek’ilwali.

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!