Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   zh 物主代词2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67[六十七]

67 [Liùshíqī]

物主代词2

wù zhǔ dàicí 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
ochelarii 眼- 眼_ 眼- -- 眼镜 0
wù --- -ài-í-2 w_ z__ d____ 2 w- z-ǔ d-i-í 2 -------------- wù zhǔ dàicí 2
Şi-a uitat ochelarii. 他 把-他- -镜-忘 --。 他 把 他_ 眼_ 忘 了 。 他 把 他- 眼- 忘 了 。 --------------- 他 把 他的 眼镜 忘 了 。 0
wù z---dàic- 2 w_ z__ d____ 2 w- z-ǔ d-i-í 2 -------------- wù zhǔ dàicí 2
Unde şi-a pus ochelarii? 他--眼镜 到底 在 哪-? 他_ 眼_ 到_ 在 哪 ? 他- 眼- 到- 在 哪 ? -------------- 他的 眼镜 到底 在 哪 ? 0
yǎ---ng y______ y-n-ì-g ------- yǎnjìng
ceasul 钟,表 钟__ 钟-表 --- 钟,表 0
yǎ-j--g y______ y-n-ì-g ------- yǎnjìng
Ceasul lui este stricat. 他--表-- --。 他_ 表 坏 了 。 他- 表 坏 了 。 ---------- 他的 表 坏 了 。 0
y----ng y______ y-n-ì-g ------- yǎnjìng
Ceasul atârnă pe perete. 钟-挂- 墙 --。 钟 挂_ 墙 上 。 钟 挂- 墙 上 。 ---------- 钟 挂在 墙 上 。 0
tā-b- ------y-njìn- w-n--e. t_ b_ t_ d_ y______ w______ t- b- t- d- y-n-ì-g w-n-l-. --------------------------- tā bǎ tā de yǎnjìng wàngle.
paşaportul -照 护_ 护- -- 护照 0
tā--ǎ-tā -- ---jìng-wàn-le. t_ b_ t_ d_ y______ w______ t- b- t- d- y-n-ì-g w-n-l-. --------------------------- tā bǎ tā de yǎnjìng wàngle.
Şi-a pierdut paşaportul. 他-把-他--护照-丢 - 。 他 把 他_ 护_ 丢 了 。 他 把 他- 护- 丢 了 。 --------------- 他 把 他的 护照 丢 了 。 0
t---- -ā d- -ǎ----g-w---le. t_ b_ t_ d_ y______ w______ t- b- t- d- y-n-ì-g w-n-l-. --------------------------- tā bǎ tā de yǎnjìng wàngle.
Unde şi-a pus paşaportul? 他---- ---在 哪里 ? 他_ 护_ 到_ 在 哪_ ? 他- 护- 到- 在 哪- ? --------------- 他的 护照 到底 在 哪里 ? 0
T- d- --njìng d---ǐ-z---n-? T_ d_ y______ d____ z__ n__ T- d- y-n-ì-g d-o-ǐ z-i n-? --------------------------- Tā de yǎnjìng dàodǐ zài nǎ?
ei – al lor 她--的 她___ 她-她- ---- 她–她的 0
Tā de-y-n-ì-g---o-ǐ--ài n-? T_ d_ y______ d____ z__ n__ T- d- y-n-ì-g d-o-ǐ z-i n-? --------------------------- Tā de yǎnjìng dàodǐ zài nǎ?
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. 孩-- 不能-找- --的-父母 孩__ 不_ 找_ 他__ 父_ 孩-们 不- 找- 他-的 父- ---------------- 孩子们 不能 找到 他们的 父母 0
T--de-yǎn---g---o-- ----n-? T_ d_ y______ d____ z__ n__ T- d- y-n-ì-g d-o-ǐ z-i n-? --------------------------- Tā de yǎnjìng dàodǐ zài nǎ?
Dar iată, vin părinţii lor! 但- 他们的 父---了-! 但_ 他__ 父_ 来_ ! 但- 他-的 父- 来- ! -------------- 但是 他们的 父母 来了 ! 0
Zh-n-, bi-o Z_____ b___ Z-ō-g- b-ǎ- ----------- Zhōng, biǎo
dumneavoastră – al dumneavoastră 您--的 您___ 您-您- ---- 您–您的 0
Z---g,-bi-o Z_____ b___ Z-ō-g- b-ǎ- ----------- Zhōng, biǎo
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? 米勒先-, -的--- --样 ? 米____ 您_ 旅_ 怎__ ? 米-先-, 您- 旅- 怎-样 ? ----------------- 米勒先生, 您的 旅行 怎么样 ? 0
Zhōng, biǎo Z_____ b___ Z-ō-g- b-ǎ- ----------- Zhōng, biǎo
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? 米勒先生--您的 太- 在 哪里 ? 米____ 您_ 太_ 在 哪_ ? 米-先-, 您- 太- 在 哪- ? ------------------ 米勒先生, 您的 太太 在 哪里 ? 0
t- d- -i-o-h---le. t_ d_ b___ h______ t- d- b-ǎ- h-à-l-. ------------------ tā de biǎo huàile.
dumneavoastră – a dumneavoastră 您–您的 您___ 您-您- ---- 您–您的 0
tā-----i-o--uài-e. t_ d_ b___ h______ t- d- b-ǎ- h-à-l-. ------------------ tā de biǎo huàile.
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? 施密-女---您--旅--怎-样 ? 施_____ 您_ 旅_ 怎__ ? 施-特-士- 您- 旅- 怎-样 ? ------------------ 施密特女士, 您的 旅行 怎么样 ? 0
tā de --ǎo-hu-i-e. t_ d_ b___ h______ t- d- b-ǎ- h-à-l-. ------------------ tā de biǎo huàile.
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? 施密特女士- -的-先生-在 ---? 施_____ 您_ 先_ 在 哪_ ? 施-特-士- 您- 先- 在 哪- ? ------------------- 施密特女士, 您的 先生 在 哪里 ? 0
Zhō-g-----zài --án- --àng. Z____ g__ z__ q____ s_____ Z-ō-g g-à z-i q-á-g s-à-g- -------------------------- Zhōng guà zài qiáng shàng.

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!