Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   hy անձնական դերանուններ 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [վաթսունյոթ]

67 [vat’sunyot’]

անձնական դերանուններ 2

andznakan deranunner 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
ochelarii ա-ն-ց ա____ ա-ն-ց ----- ակնոց 0
andzna--n----a-unn---2 a________ d_________ 2 a-d-n-k-n d-r-n-n-e- 2 ---------------------- andznakan deranunner 2
Şi-a uitat ochelarii. Ն- ի---կ-ո-- --ռ---- -: Ն_ ի_ ա_____ մ______ է_ Ն- ի- ա-ն-ց- մ-ռ-ց-լ է- ----------------------- Նա իր ակնոցը մոռացել է: 0
a-d-na----de---u---- 2 a________ d_________ 2 a-d-n-k-n d-r-n-n-e- 2 ---------------------- andznakan deranunner 2
Unde şi-a pus ochelarii? Որտ-՞- է-ն-- ակ--ցը: Ո_____ է ն__ ա______ Ո-տ-՞- է ն-ա ա-ն-ց-: -------------------- Որտե՞ղ է նրա ակնոցը: 0
akn--s’ a______ a-n-t-’ ------- aknots’
ceasul ժ-մ-ց-ւ-ց ժ________ ժ-մ-ց-ւ-ց --------- ժամացույց 0
a-n-t-’ a______ a-n-t-’ ------- aknots’
Ceasul lui este stricat. Ն---ժ-մ--ու-- փ-ա--լ է: Ն__ ժ________ փ_____ է_ Ն-ա ժ-մ-ց-ւ-ց փ-ա-ե- է- ----------------------- Նրա ժամացույց փչացել է: 0
akn-ts’ a______ a-n-t-’ ------- aknots’
Ceasul atârnă pe perete. Ժամացույցը-կա-վա-----ատ-ց: Ժ_________ կ_____ է պ_____ Ժ-մ-ց-ւ-ց- կ-խ-ա- է պ-տ-ց- -------------------------- Ժամացույցը կախված է պատից: 0
N-----ak-o-s’--mo-ra-s’y-l-e N_ i_ a_______ m__________ e N- i- a-n-t-’- m-r-a-s-y-l e ---------------------------- Na ir aknots’y morrats’yel e
paşaportul ան-----ր ա_______ ա-ձ-ա-ի- -------- անձնագիր 0
Na ---akno-s’y ----a-s---l-e N_ i_ a_______ m__________ e N- i- a-n-t-’- m-r-a-s-y-l e ---------------------------- Na ir aknots’y morrats’yel e
Şi-a pierdut paşaportul. Ն----------է -- ա-ձ-ագի-ը: Ն_ կ______ է ի_ ա_________ Ն- կ-ր-ր-լ է ի- ա-ձ-ա-ի-ը- -------------------------- Նա կորցրել է իր անձնագիրը: 0
N--ir-----t-’y -or----’-el-e N_ i_ a_______ m__________ e N- i- a-n-t-’- m-r-a-s-y-l e ---------------------------- Na ir aknots’y morrats’yel e
Unde şi-a pus paşaportul? Որտե՞ղ-է -ր--անձնագիրը: Ո_____ է ն__ ա_________ Ո-տ-՞- է ն-ա ա-ձ-ա-ի-ը- ----------------------- Որտե՞ղ է նրա անձնագիրը: 0
V--te-gh --n-- a-no--’y V_______ e n__ a_______ V-r-e-g- e n-a a-n-t-’- ----------------------- Vorte՞gh e nra aknots’y
ei – al lor ն- --իր ն_ - ի_ ն- - ի- ------- նա - իր 0
Vor-e՞-------a aknot-’y V_______ e n__ a_______ V-r-e-g- e n-a a-n-t-’- ----------------------- Vorte՞gh e nra aknots’y
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Ե-ե-աներ--չե-------ա-ո------ել ----ց---ո-ներ-ն: Ե________ չ__ կ_________ գ____ ի____ ծ_________ Ե-ե-ա-ե-ը չ-ն կ-ր-ղ-ն-ւ- գ-ն-լ ի-ե-ց ծ-ո-ն-ր-ն- ----------------------------------------------- Երեխաները չեն կարողանում գտնել իրենց ծնողներին: 0
Vort-՞gh --nra-a-no-s-y V_______ e n__ a_______ V-r-e-g- e n-a a-n-t-’- ----------------------- Vorte՞gh e nra aknots’y
Dar iată, vin părinţii lor! Ա-ա-գա--ս-են -ր-նց --ող---ը: Ա__ գ____ ե_ ն____ ծ________ Ա-ա գ-լ-ս ե- ն-ա-ց ծ-ո-ն-ր-: ---------------------------- Ահա գալիս են նրանց ծնողները: 0
zh--ats-uy--’ z____________ z-a-a-s-u-t-’ ------------- zhamats’uyts’
dumneavoastră – al dumneavoastră Դու- --Ձեր Դ___ - Ձ__ Դ-ւ- - Ձ-ր ---------- Դուք - Ձեր 0
z---a-s----s’ z____________ z-a-a-s-u-t-’ ------------- zhamats’uyts’
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Ին-պ---է---ե--ճա--ո-դությունը, պ--ո- Մյ-ւլլ-ր: Ի_____ է_ Ձ__ ճ_______________ պ____ Մ________ Ի-չ-ե- է- Ձ-ր ճ-մ-ո-դ-ւ-յ-ւ-ը- պ-ր-ն Մ-ո-լ-ե-: ---------------------------------------------- Ինչպես էր Ձեր ճամբորդությունը, պարոն Մյուլլեր: 0
zh-mat-’u-t-’ z____________ z-a-a-s-u-t-’ ------------- zhamats’uyts’
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Որ-ե՞- է --ր-կ---,-պար-- Մ---լ-եր: Ո_____ է Ձ__ կ____ պ____ Մ________ Ո-տ-՞- է Ձ-ր կ-ն-, պ-ր-ն Մ-ո-լ-ե-: ---------------------------------- Որտե՞ղ է Ձեր կինը, պարոն Մյուլլեր: 0
Nr- -ha-a--’-yt-’-p---’-ts’y-l-e N__ z____________ p___________ e N-a z-a-a-s-u-t-’ p-c-’-t-’-e- e -------------------------------- Nra zhamats’uyts’ p’ch’ats’yel e
dumneavoastră – a dumneavoastră Դ-ւք - Ձ-ր Դ___ - Ձ__ Դ-ւ- - Ձ-ր ---------- Դուք - Ձեր 0
Nra zh----s-uy--’ --c--a-s’ye- e N__ z____________ p___________ e N-a z-a-a-s-u-t-’ p-c-’-t-’-e- e -------------------------------- Nra zhamats’uyts’ p’ch’ats’yel e
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Ի----՞ս էր--ե--ճ-----դությ----,-տ---ն--մ-դ: Ի______ է_ Ձ__ ճ_______________ տ____ Շ____ Ի-չ-ե-ս է- Ձ-ր ճ-մ-ո-դ-ւ-յ-ւ-ը- տ-կ-ն Շ-ի-: ------------------------------------------- Ինչպե՞ս էր Ձեր ճամբորդությունը, տիկին Շմիդ: 0
N-a-zh------u-t-’ --c-’-t-’--l e N__ z____________ p___________ e N-a z-a-a-s-u-t-’ p-c-’-t-’-e- e -------------------------------- Nra zhamats’uyts’ p’ch’ats’yel e
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Որ-ե՞- --Ձե- -մ--սին-,-տիկ-ն ---դ: Ո_____ է Ձ__ ա________ տ____ Շ____ Ո-տ-՞- է Ձ-ր ա-ո-ս-ն-, տ-կ-ն Շ-ի-: ---------------------------------- Որտե՞ղ է Ձեր ամուսինը, տիկին Շմիդ: 0
Zha-ats--y--’y -akhv-t- e-----ts’ Z_____________ k_______ e p______ Z-a-a-s-u-t-’- k-k-v-t- e p-t-t-’ --------------------------------- Zhamats’uyts’y kakhvats e patits’

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!