Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   hy ժխտում 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [վաթսունհինգ]

65 [vat’sunhing]

ժխտում 2

zhkhtum 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Este scump inelul? Ա-ս--ա---ին թա--- է: Ա__ մ______ թ____ է_ Ա-ս մ-տ-ն-ն թ-՞-կ է- -------------------- Այս մատանին թա՞նկ է: 0
zh-h-u--2 z______ 2 z-k-t-m 2 --------- zhkhtum 2
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ոչ- ---ար-- -ի-յն--ա-յուր --րո: Ո__ դ_ ա___ մ____ հ______ ե____ Ո-, դ- ա-ժ- մ-ա-ն հ-ր-ո-ր ե-ր-: ------------------------------- Ոչ, դա արժե միայն հարյուր եվրո: 0
z----um 2 z______ 2 z-k-t-m 2 --------- zhkhtum 2
Dar eu am numai cincizeci. Բ--ց ե--մի--ն-հի-ո-- ունեմ: Բ___ ե_ մ____ հ_____ ո_____ Բ-յ- ե- մ-ա-ն հ-ս-ւ- ո-ն-մ- --------------------------- Բայց ես միայն հիսուն ունեմ: 0
A--------in-t’a-nk e A__ m______ t_____ e A-s m-t-n-n t-a-n- e -------------------- Ays matanin t’a՞nk e
Eşti gata deja? Արդեն -ա--ա-ս----: Ա____ պ_______ ե__ Ա-դ-ն պ-տ-ա-ս- ե-: ------------------ Արդեն պատրա՞ստ ես: 0
A-- m-t-nin t-a-n--e A__ m______ t_____ e A-s m-t-n-n t-a-n- e -------------------- Ays matanin t’a՞nk e
Nu, încă nu. Ոչ, -եռ-ո-: Ո__ դ__ ո__ Ո-, դ-ռ ո-: ----------- Ոչ, դեռ ոչ: 0
A-----t--in----՞-k-e A__ m______ t_____ e A-s m-t-n-n t-a-n- e -------------------- Ays matanin t’a՞nk e
Dar imediat sunt gata. Բայց-շոտ-վ պ-տ-աս--կ-ին-մ: Բ___ շ____ պ______ կ______ Բ-յ- շ-տ-վ պ-տ-ա-տ կ-ի-ե-: -------------------------- Բայց շոտով պատրաստ կլինեմ: 0
V-c-’--da -rz---------hary-r--e-ro V_____ d_ a____ m____ h_____ y____ V-c-’- d- a-z-e m-a-n h-r-u- y-v-o ---------------------------------- Voch’, da arzhe miayn haryur yevro
Mai doreşti supă? Ապ-ւր ---------ս: Ա____ ո______ ե__ Ա-ո-ր ո-զ-ւ-մ ե-: ----------------- Ապուր ուզու՞մ ես: 0
Voch----a a--h- m-a-- ---y-- y---o V_____ d_ a____ m____ h_____ y____ V-c-’- d- a-z-e m-a-n h-r-u- y-v-o ---------------------------------- Voch’, da arzhe miayn haryur yevro
Nu, nu mai doresc. Ոչ,--ս-էլ-չեմ ----ւմ: Ո__ ե_ է_ չ__ ո______ Ո-, ե- է- չ-մ ո-զ-ւ-: --------------------- Ոչ, ես էլ չեմ ուզում: 0
Vo-h----a----h- ----n--a--ur-y-v-o V_____ d_ a____ m____ h_____ y____ V-c-’- d- a-z-e m-a-n h-r-u- y-v-o ---------------------------------- Voch’, da arzhe miayn haryur yevro
Dar încă o îngheţată. Բ--ց--եկ-պ-ղ--ղակ: Բ___ մ__ պ________ Բ-յ- մ-կ պ-ղ-ա-ա-: ------------------ Բայց մեկ պաղպաղակ: 0
B--ts’--e- -iay----s-n-unem B_____ y__ m____ h____ u___ B-y-s- y-s m-a-n h-s-n u-e- --------------------------- Bayts’ yes miayn hisun unem
Locuieşti de mult timp aici? Այ-տ-ղ-ա-դե--ե--ա՞- ---ա-րու-: Ա_____ ա____ ե_____ ե_ ա______ Ա-ս-ե- ա-դ-ն ե-կ-՞- ե- ա-ր-ւ-: ------------------------------ Այստեղ արդեն երկա՞ր ես ապրում: 0
Ba-t-- -e--mi--- --s-- -nem B_____ y__ m____ h____ u___ B-y-s- y-s m-a-n h-s-n u-e- --------------------------- Bayts’ yes miayn hisun unem
Nu, abia de o lună. Ոչ--դե---ե----իս-է: Ո__ դ__ մ__ ա___ է_ Ո-, դ-ռ մ-կ ա-ի- է- ------------------- Ոչ, դեռ մեկ ամիս է: 0
Ba--s’ -e- --ay- h-s-n-u--m B_____ y__ m____ h____ u___ B-y-s- y-s m-a-n h-s-n u-e- --------------------------- Bayts’ yes miayn hisun unem
Dar cunosc deja multe persoane. Բ-յ- -- ար-ե- շ-տ մա-----ց--- ճ--աչ-ւմ: Բ___ ե_ ա____ շ__ մ_______ ե_ ճ________ Բ-յ- ե- ա-դ-ն շ-տ մ-ր-կ-ն- ե- ճ-ն-չ-ւ-: --------------------------------------- Բայց ես արդեն շատ մարդկանց եմ ճանաչում: 0
Arde- -atr------es A____ p_______ y__ A-d-n p-t-a-s- y-s ------------------ Arden patra՞st yes
Mergi mâine acasă? Վա---տ-ւ---ես գնու-: Վ___ տ____ ե_ գ_____ Վ-ղ- տ-ւ-ն ե- գ-ո-մ- -------------------- Վաղը տու՞ն ես գնում: 0
A---n pat--՞-t--es A____ p_______ y__ A-d-n p-t-a-s- y-s ------------------ Arden patra՞st yes
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ոչ, շաբաթ--ե----: Ո__ շ____________ Ո-, շ-բ-թ-վ-ր-ի-: ----------------- Ոչ, շաբաթավերջին: 0
A-de- -atr-՞-t yes A____ p_______ y__ A-d-n p-t-a-s- y-s ------------------ Arden patra՞st yes
Dar mă întorc deja duminică. Բայց--- --րա-----ը--րդեն--ետ ե- -----: Բ___ ե_ կ_____ օ__ ա____ հ__ ե_ գ_____ Բ-յ- ե- կ-ր-կ- օ-ը ա-դ-ն հ-տ ե- գ-լ-ս- -------------------------------------- Բայց ես կիրակի օրը արդեն հետ եմ գալիս: 0
V------der- v--h’ V_____ d___ v____ V-c-’- d-r- v-c-’ ----------------- Voch’, derr voch’
Fiica ta este deja majoră? Ք--դուս--ը արդեն չա----՞ս-է: Ք_ դ______ ա____ չ_______ է_ Ք- դ-ւ-տ-ը ա-դ-ն չ-փ-հ-՞- է- ---------------------------- Քո դուստրը արդեն չափահա՞ս է: 0
V--h-, --rr--o--’ V_____ d___ v____ V-c-’- d-r- v-c-’ ----------------- Voch’, derr voch’
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ո----- դ-ռ-տաս--ոթ-տար-կ-ն է: Ո__ ն_ դ__ տ______ տ______ է_ Ո-, ն- դ-ռ տ-ս-յ-թ տ-ր-կ-ն է- ----------------------------- Ոչ, նա դեռ տասնյոթ տարեկան է: 0
V--h-- ---r-v---’ V_____ d___ v____ V-c-’- d-r- v-c-’ ----------------- Voch’, derr voch’
Dar are deja un prieten. Բ-յց-նա--ր--- ----- ո-նի: Բ___ ն_ ա____ ը____ ո____ Բ-յ- ն- ա-դ-ն ը-կ-ր ո-ն-: ------------------------- Բայց նա արդեն ընկեր ունի: 0
B-yt-------o---atr--- -linem B_____ s_____ p______ k_____ B-y-s- s-o-o- p-t-a-t k-i-e- ---------------------------- Bayts’ shotov patrast klinem

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.