Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   ti ኣሉታ 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [ሱሳንሓሙሽተን]

65 [susaniḥamushiteni]

ኣሉታ 2

aluta 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Este scump inelul? እ----ቤት-ክቡር ድዩ? እ_ ቀ___ ክ__ ድ__ እ- ቀ-ቤ- ክ-ር ድ-? --------------- እቲ ቀለቤት ክቡር ድዩ? 0
al-ta 2 a____ 2 a-u-a 2 ------- aluta 2
Nu, nu costă decât o sută de Euro. ኖ- ሚእቲ --ሮ--ራ- ----ግኡ። ኖ_ ሚ__ ኦ__ ጥ__ ኢ_ ዋ___ ኖ- ሚ-ቲ ኦ-ሮ ጥ-ይ ኢ- ዋ-ኡ- ---------------------- ኖ፣ ሚእቲ ኦይሮ ጥራይ ኢዩ ዋግኡ። 0
al-ta 2 a____ 2 a-u-a 2 ------- aluta 2
Dar eu am numai cincizeci. ኣነ ግን--ምሳ ጥራ---ለ-። ኣ_ ግ_ ሓ__ ጥ__ ኣ___ ኣ- ግ- ሓ-ሳ ጥ-ይ ኣ-ኒ- ------------------ ኣነ ግን ሓምሳ ጥራይ ኣለኒ። 0
i-ī----l-bēt- ---u---diy-? i__ k________ k_____ d____ i-ī k-e-e-ē-i k-b-r- d-y-? -------------------------- itī k’elebēti kiburi diyu?
Eşti gata deja? ወዲ-ካ--ኻ? ወ___ ዲ__ ወ-እ- ዲ-? -------- ወዲእካ ዲኻ? 0
it- -’-l--ē-i k-bur--d-yu? i__ k________ k_____ d____ i-ī k-e-e-ē-i k-b-r- d-y-? -------------------------- itī k’elebēti kiburi diyu?
Nu, încă nu. ኖ -ና--ይወድኣኹን። ኖ ጌ_ ኣ_______ ኖ ጌ- ኣ-ወ-ኣ-ን- ------------- ኖ ጌና ኣይወድኣኹን። 0
itī -’elebēti ki---i d--u? i__ k________ k_____ d____ i-ī k-e-e-ē-i k-b-r- d-y-? -------------------------- itī k’elebēti kiburi diyu?
Dar imediat sunt gata. ግ- -ጂ ክ-ድእ‘-። ግ_ ሕ_ ክ______ ግ- ሕ- ክ-ድ-‘-። ------------- ግን ሕጂ ክውድእ‘የ። 0
n-፣-mī’-t--o--r---’ira-i--y----gi--። n__ m_____ o____ t______ ī__ w______ n-፣ m-’-t- o-i-o t-i-a-i ī-u w-g-’-። ------------------------------------ no፣ mī’itī oyiro t’irayi īyu wagi’u።
Mai doreşti supă? መ-------ዲ-። መ__ ት__ ዲ__ መ-ቕ ት-ሊ ዲ-። ----------- መረቕ ትደሊ ዲኻ። 0
no-----itī---iro----rayi--yu----i-u። n__ m_____ o____ t______ ī__ w______ n-፣ m-’-t- o-i-o t-i-a-i ī-u w-g-’-። ------------------------------------ no፣ mī’itī oyiro t’irayi īyu wagi’u።
Nu, nu mai doresc. ኖ-መ----ይ-ለ-ን። ኖ መ__ ኣ______ ኖ መ-ቕ ኣ-ደ-ኹ-። ------------- ኖ መረቕ ኣይደለኹን። 0
no- m-’--ī-----o -’i-a-- ī-----gi-u። n__ m_____ o____ t______ ī__ w______ n-፣ m-’-t- o-i-o t-i-a-i ī-u w-g-’-። ------------------------------------ no፣ mī’itī oyiro t’irayi īyu wagi’u።
Dar încă o îngheţată. ግ----- ኣ-ስ---ም ግ_ ሓ__ ኣ______ ግ- ሓ-ቲ ኣ-ስ-ክ-ም -------------- ግን ሓንቲ ኣይስ-ክሪም 0
ane-g--- -̣-m-----’i-ay- -l--ī። a__ g___ ḥ_____ t______ a_____ a-e g-n- h-a-i-a t-i-a-i a-e-ī- ------------------------------- ane gini ḥamisa t’irayi alenī።
Locuieşti de mult timp aici? ኣብ- -ዊ--ጌርካ-ዲ-? ኣ__ ነ__ ጌ__ ዲ__ ኣ-ዚ ነ-ሕ ጌ-ካ ዲ-? --------------- ኣብዚ ነዊሕ ጌርካ ዲኻ? 0
ane-g-ni h-a-is- t’ira------n-። a__ g___ ḥ_____ t______ a_____ a-e g-n- h-a-i-a t-i-a-i a-e-ī- ------------------------------- ane gini ḥamisa t’irayi alenī።
Nu, abia de o lună. ኖ--ሓደ--ር- ጥራ-። ኖ_ ሓ_ ወ__ ጥ___ ኖ- ሓ- ወ-ሒ ጥ-ይ- -------------- ኖ፣ ሓደ ወርሒ ጥራይ። 0
an- ---------isa-t--ra-- a----። a__ g___ ḥ_____ t______ a_____ a-e g-n- h-a-i-a t-i-a-i a-e-ī- ------------------------------- ane gini ḥamisa t’irayi alenī።
Dar cunosc deja multe persoane. ግን----ሓት-ሰባት-እ--ዝ--ጥ። ግ_ ን____ ሰ__ እ_ ዝ____ ግ- ን-ዙ-ት ሰ-ት እ- ዝ-ል-። --------------------- ግን ንብዙሓት ሰባት እየ ዝፈልጥ። 0
w---’--a-d--̱a? w_______ d____ w-d-’-k- d-h-a- --------------- wedī’ika dīẖa?
Mergi mâine acasă? ጽ-ሕ--ገዛ- ት-ይድ-ዲኻ? ጽ__ ን___ ት___ ዲ__ ጽ-ሕ ን-ዛ- ት-ይ- ዲ-? ----------------- ጽባሕ ንገዛኻ ትኸይድ ዲኻ? 0
we--’-k- dīẖa? w_______ d____ w-d-’-k- d-h-a- --------------- wedī’ika dīẖa?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. ኖ፣--ብ--ዳ----በት። ኖ_ ኣ_ ቀ________ ኖ- ኣ- ቀ-መ-ሰ-በ-። --------------- ኖ፣ ኣብ ቀዳመ-ሰንበት። 0
we-ī’-ka-dīẖ-? w_______ d____ w-d-’-k- d-h-a- --------------- wedī’ika dīẖa?
Dar mă întorc deja duminică. ግ- --በት--ምለስ--። ግ_ ሰ___ ክ______ ግ- ሰ-በ- ክ-ለ-‘-። --------------- ግን ሰንበት ክምለስ‘የ። 0
no gēna -y--e--’-h-u-i። n_ g___ a_____________ n- g-n- a-i-e-i-a-̱-n-። ----------------------- no gēna ayiwedi’aẖuni።
Fiica ta este deja majoră? ጋልካ --ይ-ድ-? ጋ__ ዓ__ ድ__ ጋ-ካ ዓ-ይ ድ-? ----------- ጋልካ ዓባይ ድያ? 0
n- gē-- -yi-e--’a-̱-n-። n_ g___ a_____________ n- g-n- a-i-e-i-a-̱-n-። ----------------------- no gēna ayiwedi’aẖuni።
Nu, are numai şaptesprezece ani. ኣ-ኮነ-ን-ጌ- ዓሰርተሸው-- ኢ- ዘ-። ኣ_____ ጌ_ ዓ_______ ኢ_ ዘ__ ኣ-ኮ-ት- ጌ- ዓ-ር-ሸ-ዓ- ኢ- ዘ-። ------------------------- ኣይኮነትን ጌና ዓሰርተሸውዓተ ኢያ ዘላ። 0
n---ēna a---e-i’a-̱--i። n_ g___ a_____________ n- g-n- a-i-e-i-a-̱-n-። ----------------------- no gēna ayiwedi’aẖuni።
Dar are deja un prieten. ግ--ከኣ--ደ ዓ---ኣ-- ። ግ_ ከ_ ሓ_ ዓ__ ኣ__ ። ግ- ከ- ሓ- ዓ-ኪ ኣ-ዋ ። ------------------ ግን ከኣ ሓደ ዓርኪ ኣለዋ ። 0
g--i-h-i-ī k--i-i’-‘--። g___ ḥ___ k___________ g-n- h-i-ī k-w-d-’-‘-e- ----------------------- gini ḥijī kiwidi’i‘ye።

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.