Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   uk Заперечення 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [шістдесят п’ять]

65 [shistdesyat pʺyatʹ]

Заперечення 2

Zaperechennya 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Este scump inelul? Перс-е-ь доро-и-? П_______ д_______ П-р-т-н- д-р-г-й- ----------------- Перстень дорогий? 0
Za-er---e--ya-2 Z____________ 2 Z-p-r-c-e-n-a 2 --------------- Zaperechennya 2
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Н-,--ін-к---ує----ьки--то-є-р-. Н__ в__ к_____ т_____ с__ є____ Н-, в-н к-ш-у- т-л-к- с-о є-р-. ------------------------------- Ні, він коштує тільки сто євро. 0
Z-p---c--n--a-2 Z____________ 2 Z-p-r-c-e-n-a 2 --------------- Zaperechennya 2
Dar eu am numai cincizeci. А-- ---а----л--и---я---сят. А__ я м__ т_____ п_________ А-е я м-ю т-л-к- п-я-д-с-т- --------------------------- Але я маю тільки п’ятдесят. 0
P-r-ten---o--h--̆? P_______ d_______ P-r-t-n- d-r-h-y-? ------------------ Perstenʹ dorohyy̆?
Eşti gata deja? Ти--же-г-----й / -отова? Т_ в__ г______ / г______ Т- в-е г-т-в-й / г-т-в-? ------------------------ Ти вже готовий / готова? 0
P-rsten- d--oh-y̆? P_______ d_______ P-r-t-n- d-r-h-y-? ------------------ Perstenʹ dorohyy̆?
Nu, încă nu. Ні- -- -і. Н__ щ_ н__ Н-, щ- н-. ---------- Ні, ще ні. 0
Pe--t-n--do--hy-̆? P_______ d_______ P-r-t-n- d-r-h-y-? ------------------ Perstenʹ dorohyy̆?
Dar imediat sunt gata. Ал- ско---буду-г-тов-й-- -от---. А__ с____ б___ г______ / г______ А-е с-о-о б-д- г-т-в-й / г-т-в-. -------------------------------- Але скоро буду готовий / готова. 0
N-,-v----os-tuy-----ʹk----o y--r-. N__ v__ k_______ t_____ s__ y_____ N-, v-n k-s-t-y- t-l-k- s-o y-v-o- ---------------------------------- Ni, vin koshtuye tilʹky sto yevro.
Mai doreşti supă? Хо--ш -е-с-п-? Х____ щ_ с____ Х-ч-ш щ- с-п-? -------------- Хочеш ще супу? 0
Ni,---n ko--------i-ʹk--s-o ----o. N__ v__ k_______ t_____ s__ y_____ N-, v-n k-s-t-y- t-l-k- s-o y-v-o- ---------------------------------- Ni, vin koshtuye tilʹky sto yevro.
Nu, nu mai doresc. Ні, - б-льш--не х---. Н__ я б_____ н_ х____ Н-, я б-л-ш- н- х-ч-. --------------------- Ні, я більше не хочу. 0
N-,--i--k--ht-y- til-k- sto-ye---. N__ v__ k_______ t_____ s__ y_____ N-, v-n k-s-t-y- t-l-k- s-o y-v-o- ---------------------------------- Ni, vin koshtuye tilʹky sto yevro.
Dar încă o îngheţată. Ал---е----- м-р-зиво. А__ щ_ о___ м________ А-е щ- о-н- м-р-з-в-. --------------------- Але ще одне морозиво. 0
A-- ya-may- -i---- --ya-d-syat. A__ y_ m___ t_____ p___________ A-e y- m-y- t-l-k- p-y-t-e-y-t- ------------------------------- Ale ya mayu tilʹky p'yatdesyat.
Locuieşti de mult timp aici? Т--д---- вж- -ут ----ш? Т_ д____ в__ т__ ж_____ Т- д-в-о в-е т-т ж-в-ш- ----------------------- Ти довго вже тут живеш? 0
T----h--h-tov-y- ---o-o--? T_ v___ h______ / h______ T- v-h- h-t-v-y- / h-t-v-? -------------------------- Ty vzhe hotovyy̆ / hotova?
Nu, abia de o lună. Н-,-т--ьк--м--яць. Н__ т_____ м______ Н-, т-л-к- м-с-ц-. ------------------ Ні, тільки місяць. 0
T---zh----t------/-h-to-a? T_ v___ h______ / h______ T- v-h- h-t-v-y- / h-t-v-? -------------------------- Ty vzhe hotovyy̆ / hotova?
Dar cunosc deja multe persoane. Але-я---а- -ж---а-а---л--ей. А__ я з___ в__ б_____ л_____ А-е я з-а- в-е б-г-т- л-д-й- ---------------------------- Але я знаю вже багато людей. 0
Ty-v----hot-v--̆-/-h-to--? T_ v___ h______ / h______ T- v-h- h-t-v-y- / h-t-v-? -------------------------- Ty vzhe hotovyy̆ / hotova?
Mergi mâine acasă? Ї-еш-за-тр--додом-? Ї___ з_____ д______ Ї-е- з-в-р- д-д-м-? ------------------- Їдеш завтра додому? 0
Ni--s--he -i. N__ s____ n__ N-, s-c-e n-. ------------- Ni, shche ni.
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Н-,--іл----- ви-ідні. Н__ т_____ у в_______ Н-, т-л-к- у в-х-д-і- --------------------- Ні, тільки у вихідні. 0
N-,--h--- --. N__ s____ n__ N-, s-c-e n-. ------------- Ni, shche ni.
Dar mă întorc deja duminică. А-е я-п-вер----я-вж- у-неді-ю. А__ я п_________ в__ у н______ А-е я п-в-р-а-с- в-е у н-д-л-. ------------------------------ Але я повертаюся вже у неділю. 0
N----h-----i. N__ s____ n__ N-, s-c-e n-. ------------- Ni, shche ni.
Fiica ta este deja majoră? Т--я -очка-в-- до----а? Т___ д____ в__ д_______ Т-о- д-ч-а в-е д-р-с-а- ----------------------- Твоя дочка вже доросла? 0
A-e -k--o------hot--yy- /-h--o-a. A__ s____ b___ h______ / h______ A-e s-o-o b-d- h-t-v-y- / h-t-v-. --------------------------------- Ale skoro budu hotovyy̆ / hotova.
Nu, are numai şaptesprezece ani. Н-, їй---л-к- -імнадцять. Н__ ї_ т_____ с__________ Н-, ї- т-л-к- с-м-а-ц-т-. ------------------------- Ні, їй тільки сімнадцять. 0
A----kor- b-d-------yy--/ h---v-. A__ s____ b___ h______ / h______ A-e s-o-o b-d- h-t-v-y- / h-t-v-. --------------------------------- Ale skoro budu hotovyy̆ / hotova.
Dar are deja un prieten. Але -о-а-в-е --є --о-ц-. А__ в___ в__ м__ х______ А-е в-н- в-е м-є х-о-ц-. ------------------------ Але вона вже має хлопця. 0
A-- -ko-o b-du ----vyy--/ -o---a. A__ s____ b___ h______ / h______ A-e s-o-o b-d- h-t-v-y- / h-t-v-. --------------------------------- Ale skoro budu hotovyy̆ / hotova.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.