М-я д-ч---н---о-і----р-т--- -утб--.
М__ д____ н_ х_____ г____ у ф______
М-я д-ч-а н- х-т-л- г-а-и у ф-т-о-.
-----------------------------------
Моя дочка не хотіла грати у футбол. 0 M---l-n----yes---a u-myn--om--2M_______ d________ u m_______ 2M-d-l-n- d-y-s-o-a u m-n-l-m- 2-------------------------------Modalʹni diyeslova u mynulomu 2
Йому--е-м-жн-----о-ї-ти--ор-зив-.
Й___ н_ м____ б___ ї___ м________
Й-м- н- м-ж-а б-л- ї-т- м-р-з-в-.
---------------------------------
Йому не можна було їсти морозива. 0 M-ya do---a--e -hot--- hra-- u --t-o-.M___ d_____ n_ k______ h____ u f______M-y- d-c-k- n- k-o-i-a h-a-y u f-t-o-.--------------------------------------Moya dochka ne khotila hraty u futbol.
Я --- - м-гла-щос- -аба-а--.
Я м__ / м____ щ___ з________
Я м-г / м-г-а щ-с- з-б-ж-т-.
----------------------------
Я міг / могла щось забажати. 0 Moy- z-inka n- k--t-l- --a---v---ak-- --------.M___ z_____ n_ k______ h____ v s_____ z_ m_____M-y- z-i-k- n- k-o-i-a h-a-y v s-a-h- z- m-o-u------------------------------------------------Moya zhinka ne khotila hraty v shakhy zi mnoyu.
Я мі- - м-гл---упити --бі----г.
Я м__ / м____ к_____ с___ о____
Я м-г / м-г-а к-п-т- с-б- о-я-.
-------------------------------
Я міг / могла купити собі одяг. 0 M-ya ----ka ne-kho-i-a-hr--- v -h-k-- z--m-oy-.M___ z_____ n_ k______ h____ v s_____ z_ m_____M-y- z-i-k- n- k-o-i-a h-a-y v s-a-h- z- m-o-u------------------------------------------------Moya zhinka ne khotila hraty v shakhy zi mnoyu.
Тобі--о-н- ---о-в--ти-собак- в г--е--?
Т___ м____ б___ в____ с_____ в г______
Т-б- м-ж-а б-л- в-я-и с-б-к- в г-т-л-?
--------------------------------------
Тобі можна було взяти собаку в готель? 0 Vony--e--h-ti---p-yb-at------atu.V___ n_ k______ p_______ k_______V-n- n- k-o-i-y p-y-r-t- k-m-a-u----------------------------------Vony ne khotily prybraty kimnatu.
На каникулах детям можно было долго оставаться на улице.
Aveau voie să se joace mult în curte.
В-н- м-г-- довго --ати - дво-і.
В___ м____ д____ г____ у д_____
В-н- м-г-и д-в-о г-а-и у д-о-і-
-------------------------------
Вони могли довго грати у дворі. 0 Vo-y-n--kh-ti-y p-ybra-y -imnat-.V___ n_ k______ p_______ k_______V-n- n- k-o-i-y p-y-r-t- k-m-a-u----------------------------------Vony ne khotily prybraty kimnatu.
Învățarea nu este întotdeauna ușoară.
Chiar și atunci când este distractivă, aceasta poate fi obositoare.
Dar când învățăm ceva, suntem fericiți.
Suntem mândri de noi înșine și de progresul nostru.
Din păcate, putem uita ceea ce am învăţat.
Aceasta este de multe ori o problemă, în special cu limbile învăţate.
Cei mai mulți dintre noi învață una sau mai multe limbi în școală.
Această cunoaștere de multe ori se pierde după anii de școală.
De abia mai vorbim limba învăţată.
Limba noastră maternă, de obicei, domină viața noastră de zi cu zi.
Multe limbi străine le vorbim doar în vacanţă.
Dar dacă cunoașterea nu este folosită în mod regulat, ea se pierde.
Creierul nostru are nevoie de exercițiu.
Se poate spune că acesta funcționează ca un mușchi.
Acest mușchi trebuie să fie exersat, în caz contrar acesta va fi mai slab.
Dar există modalități de a preveni uitarea.
Cel mai important lucru este să se aplice în mod repetat, ceea ce am învățat.
Modalităţi consecvente pot ajuta la aceasta.
Puteți planifica o mică rutină pentru diferite zile ale săptămânii.
Luni, de exemplu, aţi putea citi o carte într-o limbă străină.
Ascultați un post de radio străin miercuri.
Apoi, vineri, puteţi scrie în jurnal în limba străină.
În acest fel alternaţi între lectură, ascultare și scriere.
Prin urmare, cunoștințele sunt activate în diferite moduri.
Toate aceste exerciții nu trebuie să dureze mult timp, o jumătate de oră este de ajuns.
Dar este important să le practicaţi în mod regulat!
Studiile arată că ceea ce ai învăţat rămâne în creier zeci de ani.
Trebuie doar să redeschideţi sertarele unde se află limbile străine învăţate...