Dicționar de expresii

ro În tren   »   uk У поїзді

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [тридцять чотири]

34 [trydtsyatʹ chotyry]

У поїзді

U poïzdi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Ц- потя- -о----л-на? Ц_ п____ д_ Б_______ Ц- п-т-г д- Б-р-і-а- -------------------- Це потяг до Берліна? 0
U poï--i U p_____ U p-i-z-i --------- U poïzdi
Când pleacă trenul? К-----ід-----я-т--я----я-? К___ в_____________ п_____ К-л- в-д-р-в-я-т-с- п-т-г- -------------------------- Коли відправляється потяг? 0
U -oi---i U p_____ U p-i-z-i --------- U poïzdi
Când ajunge trenul la Berlin? К-ли --иб---є потяг д---ер-і--? К___ п_______ п____ д_ Б_______ К-л- п-и-у-а- п-т-г д- Б-р-і-а- ------------------------------- Коли прибуває потяг до Берліна? 0
T----ot-a- d-----l---? T__ p_____ d_ B_______ T-e p-t-a- d- B-r-i-a- ---------------------- Tse potyah do Berlina?
Scuzaţi-mă, pot să trec? Пр----т-- ----- п---т-? П________ м____ п______ П-о-а-т-, м-ж-а п-о-т-? ----------------------- Пробачте, можна пройти? 0
Ts---o-y-h -- Berlina? T__ p_____ d_ B_______ T-e p-t-a- d- B-r-i-a- ---------------------- Tse potyah do Berlina?
Cred că acesta este locul meu. М-ні--да-ться, -- --моє мі--е. М___ з________ ц_ – м__ м_____ М-н- з-а-т-с-, ц- – м-є м-с-е- ------------------------------ Мені здається, це – моє місце. 0
T-e potyah-do -e-li--? T__ p_____ d_ B_______ T-e p-t-a- d- B-r-i-a- ---------------------- Tse potyah do Berlina?
Cred că staţi pe locul meu. М-н- з---т--я, -------те-на-м--м--міс--. М___ з________ В_ с_____ н_ м____ м_____ М-н- з-а-т-с-, В- с-д-т- н- м-є-у м-с-і- ---------------------------------------- Мені здається, Ви сидите на моєму місці. 0
Ko-- v-d--av-y--e-ʹs-- ---y--? K___ v________________ p______ K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a p-t-a-? ------------------------------ Koly vidpravlyayetʹsya potyah?
Unde este vagonul de dormit? Д- -п-ль--й в-го-? Д_ с_______ в_____ Д- с-а-ь-и- в-г-н- ------------------ Де спальний вагон? 0
Kol- -i--r-vl----tʹs-- -o-yah? K___ v________________ p______ K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a p-t-a-? ------------------------------ Koly vidpravlyayetʹsya potyah?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. С--льн-- ваго- - кін-і ---яг-. С_______ в____ у к____ п______ С-а-ь-и- в-г-н у к-н-і п-т-г-. ------------------------------ Спальний вагон у кінці потягу. 0
Kol--vidp--v-y--etʹ----p-t---? K___ v________________ p______ K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a p-t-a-? ------------------------------ Koly vidpravlyayetʹsya potyah?
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А д- -а-о--–-р----ра-? – На--оча-ку-пої-д-. А д_ в____ – р________ – Н_ п______ п______ А д- в-г-н – р-с-о-а-? – Н- п-ч-т-у п-ї-д-. ------------------------------------------- А де вагон – ресторан? – На початку поїзда. 0
Ko-y pry-uv-ye--oty-h-do--erlin-? K___ p________ p_____ d_ B_______ K-l- p-y-u-a-e p-t-a- d- B-r-i-a- --------------------------------- Koly prybuvaye potyah do Berlina?
Pot să dorm jos? Можна--е-і-спа-и-на -и-ні--п---ці? М____ м___ с____ н_ н_____ п______ М-ж-а м-н- с-а-и н- н-ж-і- п-л-ц-? ---------------------------------- Можна мені спати на нижній полиці? 0
Koly -r---vaye p-t--h--o--er-ina? K___ p________ p_____ d_ B_______ K-l- p-y-u-a-e p-t-a- d- B-r-i-a- --------------------------------- Koly prybuvaye potyah do Berlina?
Pot să dorm la mijloc? М--на м-н- -па----осер----і? М____ м___ с____ п__________ М-ж-а м-н- с-а-и п-с-р-д-н-? ---------------------------- Можна мені спати посередині? 0
K--y p--bu--ye---ty-h-d- -er-i--? K___ p________ p_____ d_ B_______ K-l- p-y-u-a-e p-t-a- d- B-r-i-a- --------------------------------- Koly prybuvaye potyah do Berlina?
Pot să dorm sus? Мож-а-м-ні ---ти----в--х-і- пол---? М____ м___ с____ н_ в______ п______ М-ж-а м-н- с-а-и н- в-р-н-й п-л-ц-? ----------------------------------- Можна мені спати на верхній полиці? 0
Prob-ch-e, --z-na p------? P_________ m_____ p______ P-o-a-h-e- m-z-n- p-o-̆-y- -------------------------- Probachte, mozhna proy̆ty?
Când ajungem la graniţă? Коли-м- б---м- н- -ор---і? К___ м_ б_____ н_ к_______ К-л- м- б-д-м- н- к-р-о-і- -------------------------- Коли ми будемо на кордоні? 0
P-obacht-- mo-hna-p---̆ty? P_________ m_____ p______ P-o-a-h-e- m-z-n- p-o-̆-y- -------------------------- Probachte, mozhna proy̆ty?
Cât durează călătoria până la Berlin? Як-довг- тр-в-- --їздк- до -----на? Я_ д____ т_____ п______ д_ Б_______ Я- д-в-о т-и-а- п-ї-д-а д- Б-р-і-а- ----------------------------------- Як довго триває поїздка до Берліна? 0
P-o-acht---m----a --o----? P_________ m_____ p______ P-o-a-h-e- m-z-n- p-o-̆-y- -------------------------- Probachte, mozhna proy̆ty?
Are trenul întârziere? Чи-п---г --пізн-єт--я? Ч_ п____ з____________ Ч- п-т-г з-п-з-ю-т-с-? ---------------------- Чи потяг запізнюється? 0
Meni---ayetʹsya---se-----ye -----e. M___ z__________ t__ – m___ m______ M-n- z-a-e-ʹ-y-, t-e – m-y- m-s-s-. ----------------------------------- Meni zdayetʹsya, tse – moye mistse.
Aveţi ceva de citit? Ч--ма-т-----що-- почит-ти? Ч_ м____ В_ щ___ п________ Ч- м-є-е В- щ-с- п-ч-т-т-? -------------------------- Чи маєте Ви щось почитати? 0
Meni-zdayet-s-a- t-- – m--- ---t-e. M___ z__________ t__ – m___ m______ M-n- z-a-e-ʹ-y-, t-e – m-y- m-s-s-. ----------------------------------- Meni zdayetʹsya, tse – moye mistse.
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Т-т м--на---їсти та-по----? Т__ м____ п_____ т_ п______ Т-т м-ж-а п-ї-т- т- п-п-т-? --------------------------- Тут можна поїсти та попити? 0
Meni -day-----a,---e-–----e -i---e. M___ z__________ t__ – m___ m______ M-n- z-a-e-ʹ-y-, t-e – m-y- m-s-s-. ----------------------------------- Meni zdayetʹsya, tse – moye mistse.
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? М--ет- м--е-р-з--д-т-,---дь-л-ска, - -.00 ---ині? М_____ м___ р_________ б__________ о 7___ г______ М-ж-т- м-н- р-з-у-и-и- б-д---а-к-, о 7-0- г-д-н-? ------------------------------------------------- Можете мене розбудити, будь-ласка, о 7.00 годині? 0
Meni--d---t-sy----- ---y-e--a--oy-mu--ist-i. M___ z__________ V_ s_____ n_ m_____ m______ M-n- z-a-e-ʹ-y-, V- s-d-t- n- m-y-m- m-s-s-. -------------------------------------------- Meni zdayetʹsya, Vy sydyte na moyemu mistsi.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!