Dicționar de expresii

ro Numere   »   uk Числа

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [сім]

7 [sim]

Числа

Chysla

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Eu număr: Я ---ую: Я р_____ Я р-х-ю- -------- Я рахую: 0
Ch-sla C_____ C-y-l- ------ Chysla
unu, doi, trei о-ин, --а, т-и о____ д___ т__ о-и-, д-а- т-и -------------- один, два, три 0
C-y-la C_____ C-y-l- ------ Chysla
Eu număr până la trei. Я--а-у----------. Я р____ д_ т_____ Я р-х-ю д- т-ь-х- ----------------- Я рахую до трьох. 0
Y- r--h-yu: Y_ r_______ Y- r-k-u-u- ----------- YA rakhuyu:
Eu număr mai departe: Я-раху- да-і: Я р____ д____ Я р-х-ю д-л-: ------------- Я рахую далі: 0
YA r-k-uy-: Y_ r_______ Y- r-k-u-u- ----------- YA rakhuyu:
patru, cinci, şase, Чотир---п-ять, шіст-, Ч______ п_____ ш_____ Ч-т-р-, п-я-ь- ш-с-ь- --------------------- Чотири, п’ять, шість, 0
YA rak-uyu: Y_ r_______ Y- r-k-u-u- ----------- YA rakhuyu:
şapte, opt, nouă сі-,----і---дев-ять с___ в_____ д______ с-м- в-с-м- д-в-я-ь ------------------- сім, вісім, дев’ять 0
ody-,-d-a---ry o____ d___ t__ o-y-, d-a- t-y -------------- odyn, dva, try
Eu număr. Я -аху-. Я р_____ Я р-х-ю- -------- Я рахую. 0
ody-- -va- -ry o____ d___ t__ o-y-, d-a- t-y -------------- odyn, dva, try
Tu numeri. Ти--а---ш. Т_ р______ Т- р-х-є-. ---------- Ти рахуєш. 0
od-n, -v-,-try o____ d___ t__ o-y-, d-a- t-y -------------- odyn, dva, try
El numără. Він -ах--. В__ р_____ В-н р-х-є- ---------- Він рахує. 0
YA--akh--u-d---rʹo--. Y_ r______ d_ t______ Y- r-k-u-u d- t-ʹ-k-. --------------------- YA rakhuyu do trʹokh.
Unu. Primul. Один. --р-и-. О____ П______ О-и-. П-р-и-. ------------- Один. Перший. 0
Y- --kh--- -o-t-ʹ-kh. Y_ r______ d_ t______ Y- r-k-u-u d- t-ʹ-k-. --------------------- YA rakhuyu do trʹokh.
Doi. Al doilea. Д--.-Др-г-й. Д___ Д______ Д-а- Д-у-и-. ------------ Два. Другий. 0
YA r------ d- t--okh. Y_ r______ d_ t______ Y- r-k-u-u d- t-ʹ-k-. --------------------- YA rakhuyu do trʹokh.
Trei. Al treilea. Т-и---реті-. Т___ Т______ Т-и- Т-е-і-. ------------ Три. Третій. 0
Y- ----uy- -a-i: Y_ r______ d____ Y- r-k-u-u d-l-: ---------------- YA rakhuyu dali:
Patru. Al Patrulea. Чоти--.--е-верт-й. Ч______ Ч_________ Ч-т-р-. Ч-т-е-т-й- ------------------ Чотири. Четвертий. 0
YA r-----u -ali: Y_ r______ d____ Y- r-k-u-u d-l-: ---------------- YA rakhuyu dali:
Cinci. Al cincilea. П’-ть- -’я-и-. П_____ П______ П-я-ь- П-я-и-. -------------- П’ять. П’ятий. 0
YA-ra--uyu-----: Y_ r______ d____ Y- r-k-u-u d-l-: ---------------- YA rakhuyu dali:
Şase. Al şaselea. Ші---. Шо--ий. Ш_____ Ш______ Ш-с-ь- Ш-с-и-. -------------- Шість. Шостий. 0
C-otyry, ------- ---stʹ, C_______ p______ s______ C-o-y-y- p-y-t-, s-i-t-, ------------------------ Chotyry, pʺyatʹ, shistʹ,
Şapte. Al şaptelea. Сім- ---мий. С___ С______ С-м- С-о-и-. ------------ Сім. Сьомий. 0
Ch-t--y, pʺy-t-- s-ist-, C_______ p______ s______ C-o-y-y- p-y-t-, s-i-t-, ------------------------ Chotyry, pʺyatʹ, shistʹ,
Opt. Al optulea. Віс-м- ---ь--й. В_____ В_______ В-с-м- В-с-м-й- --------------- Вісім. Восьмий. 0
Choty-y----y---- sh---ʹ, C_______ p______ s______ C-o-y-y- p-y-t-, s-i-t-, ------------------------ Chotyry, pʺyatʹ, shistʹ,
Nouă. Al nouălea. Де--ять.--е---ти-. Д_______ Д________ Д-в-я-ь- Д-в-я-и-. ------------------ Дев’ять. Дев’ятий. 0
s--- v----, de----tʹ s___ v_____ d_______ s-m- v-s-m- d-v-y-t- -------------------- sim, visim, devʺyatʹ

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.