Dicționar de expresii

ro Numere   »   hy թվեր

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [յոթ]

7 [yot’]

թվեր

t’ver

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Eu număr: Ես--աշ-ո-- ե-: Ե_ հ______ ե__ Ե- հ-շ-ո-մ ե-: -------------- Ես հաշվում եմ: 0
Y-s-ha-hvu----m Y__ h______ y__ Y-s h-s-v-m y-m --------------- Yes hashvum yem
unu, doi, trei մե-, ե----,---եք մ___ ե_____ ե___ մ-կ- ե-կ-ւ- ե-ե- ---------------- մեկ, երկու, երեք 0
m--,---r-u--y--ek’ m___ y_____ y_____ m-k- y-r-u- y-r-k- ------------------ mek, yerku, yerek’
Eu număr până la trei. Ե---ա----- եմ մ--չ- երեքը: Ե_ հ______ ե_ մ____ ե_____ Ե- հ-շ-ո-մ ե- մ-ն-և ե-ե-ը- -------------------------- Ես հաշվում եմ մինչև երեքը: 0
Ye---ashvu- ye- mi-c-’ye---ere-’y Y__ h______ y__ m________ y______ Y-s h-s-v-m y-m m-n-h-y-v y-r-k-y --------------------------------- Yes hashvum yem minch’yev yerek’y
Eu număr mai departe: Ե---արո-նա---- -մ --շ---: Ե_ շ__________ ե_ հ______ Ե- շ-ր-ւ-ա-ո-մ ե- հ-շ-ե-: ------------------------- Ես շարունակում եմ հաշվել: 0
Y-s sha---ak---yem ---hvel Y__ s_________ y__ h______ Y-s s-a-u-a-u- y-m h-s-v-l -------------------------- Yes sharunakum yem hashvel
patru, cinci, şase, չոր-, --նգ---եց չ____ հ____ վ__ չ-ր-, հ-ն-, վ-ց --------------- չորս, հինգ, վեց 0
c--v-rs- -i--,--ets’ c_______ h____ v____ c-’-o-s- h-n-, v-t-’ -------------------- ch’vors, hing, vets’
şapte, opt, nouă յ--- ո--, --ը յ___ ո___ ի__ յ-թ- ո-թ- ի-ը ------------- յոթ, ութ, ինը 0
yo--, -t’,---y y____ u___ i__ y-t-, u-’- i-y -------------- yot’, ut’, iny
Eu număr. Ես հ---ո----մ: Ե_ հ______ ե__ Ե- հ-շ-ո-մ ե-: -------------- Ես հաշվում եմ: 0
Y-s--a-hvu- -em Y__ h______ y__ Y-s h-s-v-m y-m --------------- Yes hashvum yem
Tu numeri. Դու-հ--վ-ւ- ե-: Դ__ հ______ ե__ Դ-ւ հ-շ-ո-մ ե-: --------------- Դու հաշվում ես: 0
Du-hash--m-yes D_ h______ y__ D- h-s-v-m y-s -------------- Du hashvum yes
El numără. Ն---ա----մ--: Ն_ հ______ է_ Ն- հ-շ-ո-մ է- ------------- Նա հաշվում է: 0
N----shv-- e N_ h______ e N- h-s-v-m e ------------ Na hashvum e
Unu. Primul. մ----առաջ--ը մ___ ա______ մ-կ- ա-ա-ի-ը ------------ մեկ- առաջինը 0
m--- arra--ny m___ a_______ m-k- a-r-j-n- ------------- mek- arrajiny
Doi. Al doilea. երկ-ւ ----կրո-դը ե____ - ե_______ ե-կ-ւ - ե-կ-ո-դ- ---------------- երկու - երկրորդը 0
y-rku --ye---ordy y____ - y________ y-r-u - y-r-r-r-y ----------------- yerku - yerkrordy
Trei. Al treilea. եր-ք----ր--րդը ե___ - ե______ ե-ե- - ե-ր-ր-ը -------------- երեք - երրորդը 0
y--e-’-- -er-ordy y_____ - y_______ y-r-k- - y-r-o-d- ----------------- yerek’ - yerrordy
Patru. Al Patrulea. չ-ր--- --ր-որդը չ___ - չ_______ չ-ր- - չ-ր-ո-դ- --------------- չորս - չորրորդը 0
c-’v-r- --ch’-or-o-dy c______ - c__________ c-’-o-s - c-’-o-r-r-y --------------------- ch’vors - ch’vorrordy
Cinci. Al cincilea. հ-նգ - հին-երո-դը հ___ - հ_________ հ-ն- - հ-ն-ե-ո-դ- ----------------- հինգ - հինգերորդը 0
hing - -i--er-r-y h___ - h_________ h-n- - h-n-e-o-d- ----------------- hing - hingerordy
Şase. Al şaselea. վե--- -ե-եր-ր-ը վ__ - վ________ վ-ց - վ-ց-ր-ր-ը --------------- վեց - վեցերորդը 0
ve-s’---v-t--y-r-rdy v____ - v___________ v-t-’ - v-t-’-e-o-d- -------------------- vets’ - vets’yerordy
Şapte. Al şaptelea. յո- - --թեր---ը յ__ - յ________ յ-թ - յ-թ-ր-ր-ը --------------- յոթ - յոթերորդը 0
y--’ - y-----ror-y y___ - y__________ y-t- - y-t-y-r-r-y ------------------ yot’ - yot’yerordy
Opt. Al optulea. ո------ւ-ե----ը ո__ - ո________ ո-թ - ո-թ-ր-ր-ը --------------- ութ - ութերորդը 0
ut- - -t’--r---y u__ - u_________ u-’ - u-’-e-o-d- ---------------- ut’ - ut’yerordy
Nouă. Al nouălea. ինը----եր---ը ի___ ի_______ ի-ը- ի-ե-ո-դ- ------------- ինը- իներորդը 0
i--- i--r--dy i___ i_______ i-y- i-e-o-d- ------------- iny- inerordy

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.