Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 1   »   hy հարցեր անցյալում 1

85 [optzeci şi cinci]

Întrebări – Trecut 1

Întrebări – Trecut 1

85 [ութանասունհինգ]

85 [ut’anasunhing]

հարցեր անցյալում 1

harts’yer ants’yalum 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Cât aţi băut? Ի-չք--ն ե- -մե-: Ի______ ե_ խ____ Ի-չ-ա-ն ե- խ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք խմել: 0
h-rts--e-----s’y-l---1 h________ a_________ 1 h-r-s-y-r a-t-’-a-u- 1 ---------------------- harts’yer ants’yalum 1
Cât aţi muncit? Ի-չ-ա---եք ա--ա---: Ի______ ե_ ա_______ Ի-չ-ա-ն ե- ա-խ-տ-լ- ------------------- Ինչքա՞ն եք աշխատել: 0
ha-t---e--a--s’---um 1 h________ a_________ 1 h-r-s-y-r a-t-’-a-u- 1 ---------------------- harts’yer ants’yalum 1
Cât aţi scris? Ին-ք--ն -- գր--: Ի______ ե_ գ____ Ի-չ-ա-ն ե- գ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք գրել: 0
I-c-’-’a՞n y-k’--hmel I_________ y___ k____ I-c-’-’-՞- y-k- k-m-l --------------------- Inch’k’a՞n yek’ khmel
Cum aţi dormit? Ինչ-----ե- ք-ե-: Ի______ ե_ ք____ Ի-չ-ե-ս ե- ք-ե-: ---------------- Ինչպե՞ս եք քնել: 0
Inch-k--՞- -e-’ ---el I_________ y___ k____ I-c-’-’-՞- y-k- k-m-l --------------------- Inch’k’a՞n yek’ khmel
Cum aţi trecut examenul? Ի-չպե՞ս--- քն----յ-ւ-ը-ստ-ցել: Ի______ ե_ ք__________ ս______ Ի-չ-ե-ս ե- ք-ն-ւ-յ-ւ-ը ս-ա-ե-: ------------------------------ Ինչպե՞ս եք քննությունը ստացել: 0
Inc-’-’--n --k- ----l I_________ y___ k____ I-c-’-’-՞- y-k- k-m-l --------------------- Inch’k’a՞n yek’ khmel
Cum aţi găsit drumul? Ի----՞ս ----ա-ապար----տ--: Ի______ ե_ ճ________ գ____ Ի-չ-ե-ս ե- ճ-ն-պ-ր-ը գ-ե-: -------------------------- Ինչպե՞ս եք ճանապարհը գտել: 0
Inc-’k---- --k’-as-kh-t-l I_________ y___ a________ I-c-’-’-՞- y-k- a-h-h-t-l ------------------------- Inch’k’a՞n yek’ ashkhatel
Cu cine aţi vorbit? ՈՒ---հետ-ե--խոս--: Ո___ հ__ ե_ խ_____ Ո-՞- հ-տ ե- խ-ս-լ- ------------------ ՈՒ՞մ հետ եք խոսել: 0
Inc--k’-՞--yek’ ash-h--el I_________ y___ a________ I-c-’-’-՞- y-k- a-h-h-t-l ------------------------- Inch’k’a՞n yek’ ashkhatel
Cu cine v-aţi dat întâlnire? Ո--- -ե- եք-պայմ--ա--ր-ե-: Ո___ հ__ ե_ պ_____________ Ո-՞- հ-տ ե- պ-յ-ա-ա-ո-վ-լ- -------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք պայմանավորվել: 0
I-c---’-՞- yek’ ashkh---l I_________ y___ a________ I-c-’-’-՞- y-k- a-h-h-t-l ------------------------- Inch’k’a՞n yek’ ashkhatel
Cu cine aţi sărbătorit ziua de naștere? ՈՒ՞մ --տ ե- -նն---ն --ն----ն--: Ո___ հ__ ե_ ծ______ տ___ տ_____ Ո-՞- հ-տ ե- ծ-ն-յ-ն տ-ն- տ-ն-լ- ------------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք ծննդյան տոնը տոնել: 0
I-c--k-a՞- y--’-g-el I_________ y___ g___ I-c-’-’-՞- y-k- g-e- -------------------- Inch’k’a՞n yek’ grel
Unde aţi fost? Ո----ղ--ք--ղել: Ո_____ ե_ ե____ Ո-տ-՞- ե- ե-ե-: --------------- Որտե՞ղ եք եղել: 0
In-------n---k’ --el I_________ y___ g___ I-c-’-’-՞- y-k- g-e- -------------------- Inch’k’a՞n yek’ grel
Unde aţi locuit? Որ-ե-ղ--ք---րել: Ո_____ ե_ ա_____ Ո-տ-՞- ե- ա-ր-լ- ---------------- Որտե՞ղ եք ապրել: 0
In-h------ ---’-grel I_________ y___ g___ I-c-’-’-՞- y-k- g-e- -------------------- Inch’k’a՞n yek’ grel
Ce aţi lucrat? Ո-տ-՞ղ--- ա-խատել: Ո_____ ե_ ա_______ Ո-տ-՞- ե- ա-խ-տ-լ- ------------------ Որտե՞ղ եք աշխատել: 0
I--h--e-s -e-- ---el I________ y___ k____ I-c-’-e-s y-k- k-n-l -------------------- Inch’pe՞s yek’ k’nel
Ce aţi recomandat? Ի-նչ--ք-առաջ-րկե-: Ի___ ե_ ա_________ Ի-ն- ե- ա-ա-ա-կ-լ- ------------------ Ի՞նչ եք առաջարկել: 0
Inch’p-՞---e----’nel I________ y___ k____ I-c-’-e-s y-k- k-n-l -------------------- Inch’pe՞s yek’ k’nel
Ce aţi mâncat? Ի--չ -ք-կ--ել: Ի___ ե_ կ_____ Ի-ն- ե- կ-ր-լ- -------------- Ի՞նչ եք կերել: 0
In--’pe՞- --k’ -’n-l I________ y___ k____ I-c-’-e-s y-k- k-n-l -------------------- Inch’pe՞s yek’ k’nel
Ce aţi aflat? Ի՞-չ -ք-ի-աց--: Ի___ ե_ ի______ Ի-ն- ե- ի-ա-ե-: --------------- Ի՞նչ եք իմացել: 0
I---’-e-s--e-----nnut-y-ny--t-ts-yel I________ y___ k__________ s________ I-c-’-e-s y-k- k-n-u-’-u-y s-a-s-y-l ------------------------------------ Inch’pe՞s yek’ k’nnut’yuny stats’yel
Cât de repede aţi condus? Ի՞նչ ---գ--թ-----եք ----լ: Ի___ ա__________ ե_ վ_____ Ի-ն- ա-ա-ո-թ-ա-բ ե- վ-ր-լ- -------------------------- Ի՞նչ արագությամբ եք վարել: 0
In-h’p--- y--- k’--ut’-uny-stat--y-l I________ y___ k__________ s________ I-c-’-e-s y-k- k-n-u-’-u-y s-a-s-y-l ------------------------------------ Inch’pe՞s yek’ k’nnut’yuny stats’yel
Cât timp aţi zburat? Ի՞--ք-- -ա----կ -- -ռե-: Ի______ ժ______ ե_ թ____ Ի-ն-ք-ն ժ-մ-ն-կ ե- թ-ե-: ------------------------ Ի՞նչքան ժամանակ եք թռել: 0
I--h--e՞- ---- --n-----u---st---’yel I________ y___ k__________ s________ I-c-’-e-s y-k- k-n-u-’-u-y s-a-s-y-l ------------------------------------ Inch’pe՞s yek’ k’nnut’yuny stats’yel
Cât de sus aţi sărit? Ի----բա-ձ----յամբ--ք--ռել: Ի___ բ___________ ե_ թ____ Ի-ն- բ-ր-ր-ւ-յ-մ- ե- թ-ե-: -------------------------- Ի՞նչ բարձրությամբ եք թռել: 0
I-c--p--- --k----a-a---h- -tel I________ y___ c_________ g___ I-c-’-e-s y-k- c-a-a-a-h- g-e- ------------------------------ Inch’pe՞s yek’ chanaparhy gtel

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile africane

În Africa se vorbesc multe limbii diferite. Niciun alt continent nu numără atâtea limbi diferite. Diversitatea limbilor africane este impresionantă. Se estimează ca numărul lor este în jur de 2000. Dar ele nu se aseamănă! Din contră, ele sunt, de multe ori, total diferite! Limbile africane fac parte din patru familii de limbi diferite. Unele limbii africane au particularităţi unice în lume. Spre exemplu, unele sunete nu pot fi imitate de străini. În Africa, frontierele naţionale nu sunt mereu şi frontiere lingvistice. În anumite regiuni, există multe limbi diferite. În Tanzania, de exemplu, se vorbesc limbi provenite din patru familii. Printre limbile africane, afrikaans este o excepţie. Această limbă s-a născut în timpul perioadei coloniale. Atunci s-au întâlnit oamenii de pe mai multe continente. Ei veneau din Africa, Europa si Asia. Din aceste situaţii de contact s-a dezvoltat o limbă nouă. Afrikaans are influenţe din mai multe limbi. Este foarte apropiată de neerlandeză. Azi, afrikaans e vorbită in Africa de Sud şi Namibia. Limba africană cea mai extraordinară este limba tobelor. Practic, orice mesaj poate fi transmis bătând toba. Limbile care folosesc toba ca mijloc de comunicare se numesc limbi tonale. Semnificaţia cuvintelor sau a silabelor depinde de intonaţie. Adică tonul trebuie să fie imitat de tobe. Acest limbaj este înţeles chiar şi de copiii din Africa. Este foarte eficientă. Se poate auzi de la 12 km!