Dicționar de expresii

ro Numere   »   mr संख्या / आकडे

7 [şapte]

Numere

Numere

७ [सात]

7 [Sāta]

संख्या / आकडे

saṅkhyā/ ākaḍē

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
Eu număr: मी--ोज- आ--. मी मो__ आ__ म- म-ज- आ-े- ------------ मी मोजत आहे. 0
saṅkhyā- āka-ē s_______ ā____ s-ṅ-h-ā- ā-a-ē -------------- saṅkhyā/ ākaḍē
unu, doi, trei एक,--ोन,--ीन ए__ दो__ ती_ ए-, द-न- त-न ------------ एक, दोन, तीन 0
s--khy-/ ---ḍē s_______ ā____ s-ṅ-h-ā- ā-a-ē -------------- saṅkhyā/ ākaḍē
Eu număr până la trei. म--त----्य-त ---- ---. मी ती_____ मो__ आ__ म- त-न-र-य-त म-ज- आ-े- ---------------------- मी तीनपर्यंत मोजत आहे. 0
m- -ōj-ta--h-. m_ m_____ ā___ m- m-j-t- ā-ē- -------------- mī mōjata āhē.
Eu număr mai departe: मी ---े म-ज-----. मी पु_ मो__ आ__ म- प-ढ- म-ज- आ-े- ----------------- मी पुढे मोजत आहे. 0
m---ō--t--ā-ē. m_ m_____ ā___ m- m-j-t- ā-ē- -------------- mī mōjata āhē.
patru, cinci, şase, च-र---ाच,-स-ा, चा__ पा__ स__ च-र- प-च- स-ा- -------------- चार, पाच, सहा, 0
mī m-jat- ā-ē. m_ m_____ ā___ m- m-j-t- ā-ē- -------------- mī mōjata āhē.
şapte, opt, nouă स-त,-आ-, नऊ सा__ आ__ न_ स-त- आ-, न- ----------- सात, आठ, नऊ 0
Ēka--d-----t-na Ē___ d____ t___ Ē-a- d-n-, t-n- --------------- Ēka, dōna, tīna
Eu număr. मी---जत--ह-. मी मो__ आ__ म- म-ज- आ-े- ------------ मी मोजत आहे. 0
Ēka, dō--,---na Ē___ d____ t___ Ē-a- d-n-, t-n- --------------- Ēka, dōna, tīna
Tu numeri. त- म-जत--ह--. तू मो__ आ___ त- म-ज- आ-े-. ------------- तू मोजत आहेस. 0
Ē-a----na- -ī-a Ē___ d____ t___ Ē-a- d-n-, t-n- --------------- Ēka, dōna, tīna
El numără. तो---जत आहे. तो मो__ आ__ त- म-ज- आ-े- ------------ तो मोजत आहे. 0
m----na-a--a--- -ō-ata ---. m_ t___________ m_____ ā___ m- t-n-p-r-a-t- m-j-t- ā-ē- --------------------------- mī tīnaparyanta mōjata āhē.
Unu. Primul. ए-,-प--ला ----ि-ी - --ि-े ए__ प__ / प__ / प__ ए-, प-ि-ा / प-ि-ी / प-ि-े ------------------------- एक, पहिला / पहिली / पहिले 0
m- t----a-ya-t- m--ata-ā--. m_ t___________ m_____ ā___ m- t-n-p-r-a-t- m-j-t- ā-ē- --------------------------- mī tīnaparyanta mōjata āhē.
Doi. Al doilea. द-न, -ुसर- /--ु--ी-- दु--े दो__ दु__ / दु__ / दु__ द-न- द-स-ा / द-स-ी / द-स-े -------------------------- दोन, दुसरा / दुसरी / दुसरे 0
m- -ī-a-a------ -ōj--- -h-. m_ t___________ m_____ ā___ m- t-n-p-r-a-t- m-j-t- ā-ē- --------------------------- mī tīnaparyanta mōjata āhē.
Trei. Al treilea. त--.--िस-- / त-सरी / तिसरे ती__ ति__ / ति__ / ति__ त-न- त-स-ा / त-स-ी / त-स-े -------------------------- तीन. तिसरा / तिसरी / तिसरे 0
M-----hē-mōja-- --ē. M_ p____ m_____ ā___ M- p-ḍ-ē m-j-t- ā-ē- -------------------- Mī puḍhē mōjata āhē.
Patru. Al Patrulea. च-र---ौ-ा / --थी-/---थे चा__ चौ_ / चौ_ / चौ_ च-र- च-थ- / च-थ- / च-थ- ----------------------- चार. चौथा / चौथी / चौथे 0
M- -uḍ-ē----a-a ā--. M_ p____ m_____ ā___ M- p-ḍ-ē m-j-t- ā-ē- -------------------- Mī puḍhē mōjata āhē.
Cinci. Al cincilea. पा-. -ा-व- / -ाच---/----वे पा__ पा__ / पा__ / पा__ प-च- प-च-ा / प-च-ी / प-च-े -------------------------- पाच. पाचवा / पाचवी / पाचवे 0
Mī-p--h- mō---a ---. M_ p____ m_____ ā___ M- p-ḍ-ē m-j-t- ā-ē- -------------------- Mī puḍhē mōjata āhē.
Şase. Al şaselea. स-ा, सह--ा / --ा-ी-- स---े स__ स__ / स__ / स__ स-ा- स-ा-ा / स-ा-ी / स-ा-े -------------------------- सहा, सहावा / सहावी / सहावे 0
C-ra,-p-ca, -a--, C____ p____ s____ C-r-, p-c-, s-h-, ----------------- Cāra, pāca, sahā,
Şapte. Al şaptelea. सात- सात-ा ----त---- -ा--े सा__ सा__ / सा__ / सा__ स-त- स-त-ा / स-त-ी / स-त-े -------------------------- सात. सातवा / सातवी / सातवे 0
Cā--- -āc---s---, C____ p____ s____ C-r-, p-c-, s-h-, ----------------- Cāra, pāca, sahā,
Opt. Al optulea. आठ- -ठव--/-आठ-- /-आठ-े आ__ आ__ / आ__ / आ__ आ-. आ-व- / आ-व- / आ-व- ---------------------- आठ. आठवा / आठवी / आठवे 0
C--a,-p--a, --h-, C____ p____ s____ C-r-, p-c-, s-h-, ----------------- Cāra, pāca, sahā,
Nouă. Al nouălea. नऊ---व-ा-/ --वी /-न-वे न__ न__ / न__ / न__ न-. न-व- / न-व- / न-व- ---------------------- नऊ. नववा / नववी / नववे 0
sāt---ā--a- na'ū s____ ā____ n___ s-t-, ā-h-, n-'- ---------------- sāta, āṭha, na'ū

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.