Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   mr भूतकाळ १

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

८१ [एक्याऐंशी]

81 [Ēkyā'ainśī]

भूतकाळ १

bhūtakāḷa 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
a scrie ल--ि-े लि__ ल-ह-ण- ------ लिहिणे 0
b---ak--a 1 b________ 1 b-ū-a-ā-a 1 ----------- bhūtakāḷa 1
El scria o scrisoare. त्-ा----क-प--- --ह--े. त्__ ए_ प__ लि___ त-य-न- ए- प-्- ल-ह-ल-. ---------------------- त्याने एक पत्र लिहिले. 0
bh---k--- 1 b________ 1 b-ū-a-ā-a 1 ----------- bhūtakāḷa 1
Şi ea scria o vedere. तिने ए--का-्ड ---िल-. ति_ ए_ का__ लि___ त-न- ए- क-र-ड ल-ह-ल-. --------------------- तिने एक कार्ड लिहिले. 0
lihi-ē l_____ l-h-ṇ- ------ lihiṇē
a citi व-च-े वा__ व-च-े ----- वाचणे 0
l--i-ē l_____ l-h-ṇ- ------ lihiṇē
El citea o ilustrată. त--ाने------यत-ाल-क व-च--. त्__ ए_ नि_____ वा___ त-य-न- ए- न-य-क-ल-क व-च-े- -------------------------- त्याने एक नियतकालिक वाचले. 0
lih--ē l_____ l-h-ṇ- ------ lihiṇē
Şi ea citea o carte. आण- त-ने-एक-पुस्-- ---ल-. आ_ ति_ ए_ पु___ वा___ आ-ि त-न- ए- प-स-त- व-च-े- ------------------------- आणि तिने एक पुस्तक वाचले. 0
t-ā-ē --a---tra---h---. t____ ē__ p____ l______ t-ā-ē ē-a p-t-a l-h-l-. ----------------------- tyānē ēka patra lihilē.
a lua घेणे घे_ घ-ण- ---- घेणे 0
t-ānē-ē---p--ra-li---ē. t____ ē__ p____ l______ t-ā-ē ē-a p-t-a l-h-l-. ----------------------- tyānē ēka patra lihilē.
El a luat o ţigară. त-या-े-एक--िग-रेट------. त्__ ए_ सि___ घे___ त-य-न- ए- स-ग-र-ट घ-त-ी- ------------------------ त्याने एक सिगारेट घेतली. 0
tyān- ēk- ----a l---l-. t____ ē__ p____ l______ t-ā-ē ē-a p-t-a l-h-l-. ----------------------- tyānē ēka patra lihilē.
Ea a luat o bucată de ciocolată. त-न- -ॉ-लेट-ा -- -ुक-- घे-ला. ति_ चॉ____ ए_ तु__ घे___ त-न- च-क-े-च- ए- त-क-ा घ-त-ा- ----------------------------- तिने चॉकलेटचा एक तुकडा घेतला. 0
T--ē-ēk--k--ḍa-l-hi--. T___ ē__ k____ l______ T-n- ē-a k-r-a l-h-l-. ---------------------- Tinē ēka kārḍa lihilē.
El era infidel, dar ea era fidelă. तो -े--ा- -ो-ा- प- ती प-र-माणि- -ो-ी. तो बे___ हो__ प_ ती प्____ हो__ त- ब-ई-ा- ह-त-, प- त- प-र-म-ण-क ह-त-. ------------------------------------- तो बेईमान होता, पण ती प्रामाणिक होती. 0
Tinē -ka k-rḍa li--l-. T___ ē__ k____ l______ T-n- ē-a k-r-a l-h-l-. ---------------------- Tinē ēka kārḍa lihilē.
El era leneş, dar ea era harnică. तो----ी----ा, प- -ी -े-नती होती. तो आ__ हो__ प_ ती मे___ हो__ त- आ-श- ह-त-, प- त- म-ह-त- ह-त-. -------------------------------- तो आळशी होता, पण ती मेहनती होती. 0
Ti---ē-- -ā------h--ē. T___ ē__ k____ l______ T-n- ē-a k-r-a l-h-l-. ---------------------- Tinē ēka kārḍa lihilē.
El era sărac, dar ea era bogată. तो --ी----त-,--ण ती--्-ीम-त --ती. तो ग__ हो__ प_ ती श्___ हो__ त- ग-ी- ह-त-, प- त- श-र-म-त ह-त-. --------------------------------- तो गरीब होता, पण ती श्रीमंत होती. 0
V-caṇē V_____ V-c-ṇ- ------ Vācaṇē
El nu a avut bani, ci datorii. त्-ा-्य-क---पैसे -व-ह--, फ--- -र्---ो-े. त्_____ पै_ न____ फ__ क__ हो__ त-य-च-य-क-े प-स- न-्-त-, फ-्- क-्- ह-त-. ---------------------------------------- त्याच्याकडे पैसे नव्हते, फक्त कर्ज होते. 0
Vāc--ē V_____ V-c-ṇ- ------ Vācaṇē
El nu a avut noroc, ci ghinion. त--ाच्----े सुदै- ----त-,-फ--त -ु---ैव--ो-े. त्_____ सु__ न____ फ__ दु___ हो__ त-य-च-य-क-े स-द-व न-्-त-, फ-्- द-र-द-व ह-त-. -------------------------------------------- त्याच्याकडे सुदैव नव्हते, फक्त दुर्दैव होते. 0
V-ca-ē V_____ V-c-ṇ- ------ Vācaṇē
El nu a avut succes, ci insucces. त्या--या--- यश----ह-े,---्--अप-श ह-ते. त्_____ य_ न____ फ__ अ___ हो__ त-य-च-य-क-े य- न-्-त-, फ-्- अ-य- ह-त-. -------------------------------------- त्याच्याकडे यश नव्हते, फक्त अपयश होते. 0
t-ā-ē ēk--n-y---kāl-k- --c-l-. t____ ē__ n___________ v______ t-ā-ē ē-a n-y-t-k-l-k- v-c-l-. ------------------------------ tyānē ēka niyatakālika vācalē.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. त--स--ु--ट--व---ा- तर -सं-ु-्- -ो-ा. तो सं___ न____ त_ अ____ हो__ त- स-त-ष-ट न-्-त-, त- अ-ं-ु-्- ह-त-. ------------------------------------ तो संतुष्ट नव्हता, तर असंतुष्ट होता. 0
tyā-- --- --yat-kāl--a --c--ē. t____ ē__ n___________ v______ t-ā-ē ē-a n-y-t-k-l-k- v-c-l-. ------------------------------ tyānē ēka niyatakālika vācalē.
El nu a fost fericit, ci nefericit. त-----दी नव्ह--,--र--द-- -ो--. तो आ__ न____ त_ उ__ हो__ त- आ-ं-ी न-्-त-, त- उ-ा- ह-त-. ------------------------------ तो आनंदी नव्हता, तर उदास होता. 0
ty-n- -ka n-ya---āl-ka v--a-ē. t____ ē__ n___________ v______ t-ā-ē ē-a n-y-t-k-l-k- v-c-l-. ------------------------------ tyānē ēka niyatakālika vācalē.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. त-----्-ी--र्ण-नव-हत------व---ाव-च--ह-त-. तो मै_____ न____ त_ वै____ हो__ त- म-त-र-प-र-ण न-्-त-, त- व-र-ा-ा-ा ह-त-. ----------------------------------------- तो मैत्रीपूर्ण नव्हता, तर वैरभावाचा होता. 0
Āṇi-ti------ -u-t-ka vā---ē. Ā__ t___ ē__ p______ v______ Ā-i t-n- ē-a p-s-a-a v-c-l-. ---------------------------- Āṇi tinē ēka pustaka vācalē.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.