Dicționar de expresii

ro Numere   »   sr Бројеви

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [седам]

7 [sedam]

Бројеви

Brojevi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Eu număr: Ја -рој-м: Ј_ б______ Ј- б-о-и-: ---------- Ја бројим: 0
J- -roj--: J_ b______ J- b-o-i-: ---------- Ja brojim:
unu, doi, trei јед-н,-дв-,-три ј_____ д___ т__ ј-д-н- д-а- т-и --------------- један, два, три 0
jedan--dva, --i j_____ d___ t__ j-d-n- d-a- t-i --------------- jedan, dva, tri
Eu număr până la trei. Ја бр---м-до-т--. Ј_ б_____ д_ т___ Ј- б-о-и- д- т-и- ----------------- Ја бројим до три. 0
J- bro-im--o tr-. J_ b_____ d_ t___ J- b-o-i- d- t-i- ----------------- Ja brojim do tri.
Eu număr mai departe: Ја -р---м д---: Ј_ б_____ д____ Ј- б-о-и- д-љ-: --------------- Ја бројим даље: 0
J--brojim-dal-e: J_ b_____ d_____ J- b-o-i- d-l-e- ---------------- Ja brojim dalje:
patru, cinci, şase, чет---,--е-- -ес-, ч______ п___ ш____ ч-т-р-, п-т- ш-с-, ------------------ четири, пет, шест, 0
č------ p--- ----, č______ p___ š____ č-t-r-, p-t- š-s-, ------------------ četiri, pet, šest,
şapte, opt, nouă с-дам,--са-- д-вет с_____ о____ д____ с-д-м- о-а-, д-в-т ------------------ седам, осам, девет 0
sed-m----a---de--t s_____ o____ d____ s-d-m- o-a-, d-v-t ------------------ sedam, osam, devet
Eu număr. Ја б--ј-м. Ј_ б______ Ј- б-о-и-. ---------- Ја бројим. 0
Ja -r----. J_ b______ J- b-o-i-. ---------- Ja brojim.
Tu numeri. Ти --ој-ш. Т_ б______ Т- б-о-и-. ---------- Ти бројиш. 0
T-------š. T_ b______ T- b-o-i-. ---------- Ti brojiš.
El numără. Он-бр-ји. О_ б_____ О- б-о-и- --------- Он броји. 0
O- b--ji. O_ b_____ O- b-o-i- --------- On broji.
Unu. Primul. Је--н.-----. Ј_____ П____ Ј-д-н- П-в-. ------------ Један. Први. 0
J--a-.-P-v-. J_____ P____ J-d-n- P-v-. ------------ Jedan. Prvi.
Doi. Al doilea. Дв---Д--г-. Д___ Д_____ Д-а- Д-у-и- ----------- Два. Други. 0
Dva. ----i. D___ D_____ D-a- D-u-i- ----------- Dva. Drugi.
Trei. Al treilea. Т--. -рећ-. Т___ Т_____ Т-и- Т-е-и- ----------- Три. Трећи. 0
Tri. Tr--́-. T___ T_____ T-i- T-e-́-. ------------ Tri. Treći.
Patru. Al Patrulea. Чет-р-- Ч-т-р--. Ч______ Ч_______ Ч-т-р-. Ч-т-р-и- ---------------- Четири. Четврти. 0
Če-ir-- Č---rti. Č______ Č_______ Č-t-r-. Č-t-r-i- ---------------- Četiri. Četvrti.
Cinci. Al cincilea. П--. -е-и. П___ П____ П-т- П-т-. ---------- Пет. Пети. 0
P-t. P---. P___ P____ P-t- P-t-. ---------- Pet. Peti.
Şase. Al şaselea. Ш-ст. Ш----. Ш____ Ш_____ Ш-с-. Ш-с-и- ------------ Шест. Шести. 0
Š--t.-Še--i. Š____ Š_____ Š-s-. Š-s-i- ------------ Šest. Šesti.
Şapte. Al şaptelea. С--а-. С--м-. С_____ С_____ С-д-м- С-д-и- ------------- Седам. Седми. 0
Se--m.-Sed-i. S_____ S_____ S-d-m- S-d-i- ------------- Sedam. Sedmi.
Opt. Al optulea. Ос--- О-м-. О____ О____ О-а-. О-м-. ----------- Осам. Осми. 0
Os--. --mi. O____ O____ O-a-. O-m-. ----------- Osam. Osmi.
Nouă. Al nouălea. Д--е-. Девети. Д_____ Д______ Д-в-т- Д-в-т-. -------------- Девет. Девети. 0
D---t--De--t-. D_____ D______ D-v-t- D-v-t-. -------------- Devet. Deveti.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.