Dicționar de expresii

ro În casă   »   sr У кући

17 [şaptesprezece]

În casă

În casă

17 [седамнаест]

17 [sedamnaest]

У кући

U kući

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Aici este casa noastră. О-де-ј- -аш--ку-а. О___ ј_ н___ к____ О-д- ј- н-ш- к-ћ-. ------------------ Овде је наша кућа. 0
U-ku-́i U k___ U k-c-i ------- U kući
Sus este acoperişul. Г--е----кр--. Г___ ј_ к____ Г-р- ј- к-о-. ------------- Горе је кров. 0
U-ku-́i U k___ U k-c-i ------- U kući
Jos este pivniţa. Доле ј- --д-ум. Д___ ј_ п______ Д-л- ј- п-д-у-. --------------- Доле је подрум. 0
O------ naš--kuć-. O___ j_ n___ k____ O-d- j- n-š- k-c-a- ------------------- Ovde je naša kuća.
În spatele casei este o grădină. Иза ку----е в-т. И__ к___ ј_ в___ И-а к-ћ- ј- в-т- ---------------- Иза куће је врт. 0
Ovde--e -a----u---. O___ j_ n___ k____ O-d- j- n-š- k-c-a- ------------------- Ovde je naša kuća.
În faţa casei nu este nicio stradă. П--д--ућо- не-- ули-е. П___ к____ н___ у_____ П-е- к-ћ-м н-м- у-и-е- ---------------------- Пред кућом нема улице. 0
O-d- -- --š---u-́-. O___ j_ n___ k____ O-d- j- n-š- k-c-a- ------------------- Ovde je naša kuća.
Lângă casă sunt pomi. П--е--ку-- ј- др-еће. П____ к___ ј_ д______ П-р-д к-ћ- ј- д-в-ћ-. --------------------- Поред куће је дрвеће. 0
Go---j--k-ov. G___ j_ k____ G-r- j- k-o-. ------------- Gore je krov.
Aici este locuinţa mea. Ов---је-------а-. О___ ј_ м__ с____ О-д- ј- м-ј с-а-. ----------------- Овде је мој стан. 0
G-r--je -r-v. G___ j_ k____ G-r- j- k-o-. ------------- Gore je krov.
Aici sunt bucătăria şi baia. О-д- с----хи-а-- к--ати-о. О___ с_ к_____ и к________ О-д- с- к-х-њ- и к-п-т-л-. -------------------------- Овде су кухиња и купатило. 0
G-r---- k-ov. G___ j_ k____ G-r- j- k-o-. ------------- Gore je krov.
Acolo este camera de zi şi dormitorul. Т--о-је-----на с-ба-и----ва-а с--а. Т___ ј_ д_____ с___ и с______ с____ Т-м- ј- д-е-н- с-б- и с-а-а-а с-б-. ----------------------------------- Тамо је дневна соба и спаваћа соба. 0
D-le j--podr--. D___ j_ p______ D-l- j- p-d-u-. --------------- Dole je podrum.
Uşa casei este închisă. Вр--а-------у--ат-ор-н-. В____ к___ с_ з_________ В-а-а к-ћ- с- з-т-о-е-а- ------------------------ Врата куће су затворена. 0
D--e--e p-dr--. D___ j_ p______ D-l- j- p-d-u-. --------------- Dole je podrum.
Dar ferestrele sunt deschise. А-- ----о-- -- отв--ен-. А__ п______ с_ о________ А-и п-о-о-и с- о-в-р-н-. ------------------------ Али прозори су отворени. 0
D--- -e--o---m. D___ j_ p______ D-l- j- p-d-u-. --------------- Dole je podrum.
Astăzi este cald. Да--с--е ---ћ-. Д____ ј_ в_____ Д-н-с ј- в-у-е- --------------- Данас је вруће. 0
I-a-k--́e--- v-t. I__ k___ j_ v___ I-a k-c-e j- v-t- ----------------- Iza kuće je vrt.
Noi mergem în camera de zi. Ми--д--- - д--в-у --б-. М_ и____ у д_____ с____ М- и-е-о у д-е-н- с-б-. ----------------------- Ми идемо у дневну собу. 0
Iza--uc-- -e --t. I__ k___ j_ v___ I-a k-c-e j- v-t- ----------------- Iza kuće je vrt.
Acolo este o canapea şi un fotoliu. Та-о--- -офа-и-ф-тељ-. Т___ с_ с___ и ф______ Т-м- с- с-ф- и ф-т-љ-. ---------------------- Тамо су софа и фотеља. 0
I---k--́e -e-vr-. I__ k___ j_ v___ I-a k-c-e j- v-t- ----------------- Iza kuće je vrt.
Aşezaţi-vă! С-д-и--! С_______ С-д-и-е- -------- Седните! 0
Pred k--́-m -e-----i--. P___ k____ n___ u_____ P-e- k-c-o- n-m- u-i-e- ----------------------- Pred kućom nema ulice.
Acolo este calculatorul meu. Тамо-ст--и---ј ком-ј-т--. Т___ с____ м__ к_________ Т-м- с-о-и м-ј к-м-ј-т-р- ------------------------- Тамо стоји мој компјутер. 0
Pre---uc--m ne-- -li--. P___ k____ n___ u_____ P-e- k-c-o- n-m- u-i-e- ----------------------- Pred kućom nema ulice.
Acolo se află combina mea. Там--ст--и м-ј---уз------и--ја. Т___ с____ м___ м______ л______ Т-м- с-о-и м-ј- м-з-ч-а л-н-ј-. ------------------------------- Тамо стоји моја музичка линија. 0
P-ed-k-ć-m-nema ---ce. P___ k____ n___ u_____ P-e- k-c-o- n-m- u-i-e- ----------------------- Pred kućom nema ulice.
Televizorul este nou. Тел----ор--- -о-пу-- -ов. Т________ ј_ п______ н___ Т-л-в-з-р ј- п-т-у-о н-в- ------------------------- Телевизор је потпуно нов. 0
P-red -u--e--- ---eće. P____ k___ j_ d______ P-r-d k-c-e j- d-v-c-e- ----------------------- Pored kuće je drveće.

Cuvintele şi vocabularul

Fiecare limbă are propriul său vocabular. Acesta este format dintr-un anumit număr de cuvinte. Cuvântul este o unitate lingvistică autonomă. Cuvintele au mereu o semnificaţie distinctă. Este ceea ce le diferenţiază de sunete sau silabe. Numărul cuvintelor variază de la o limbă la alta. De exemplu, engleza are un număr uriaş de cuvinte. Este considerată campioană mondială la nivel de vocabular. Astăzi, engleza numără peste un milion de cuvinte. Oxford English Dictionary numără peste 600000 de cuvinte. Chineza, spaniola sau rusa au cu mult mai puţine. Vocabularul unei limbi depinde şi de istoria sa. Engleza a fost influenţată de numeroase limbi şi culturi. Acest lucru a contribuit la creşterea semnificativă a vocabularului. Dar astăzi vocabularul continuă să se îmbogăţească. Experţii estimează că în limba engleză, apar zilnic 15 cuvinte noi. Acestea sunt remarcate mai ales în domeniul media. Termenii ştiinţifici nu sunt luaţi în calcul. Căci numai terminologia chimiei are mii de cuvinte. În majoritatea limbilor, cuvintele lungi sunt folosite mai puţin decât cele scurte. Iar majoritatea locutorilor nu folosesc decât puţine cuvinte. Iată de ce distingem între vocabularul activ şi cel pasiv. Vocabularul pasiv conţine cuvinte pe care nu le înţelegem. Dar le folosim mai rar sau chiar deloc. Vocabularul activ conţine cuvinte pe care le folosim în mod regulat. Un număr limitat de cuvinte este suficient pentru conversaţii sau texte simple. În engleză, sunt suficiente 400 de cuvinte şi 40 de verbe. Aşadar, nu vă îngrijoraţi dacă vocabularul vă este limitat!
Știați?
Limba ebraică face parte din familia de cuvinte afro-asiatice. Este strâns legată de arabă și aramaică. Ebraica este limba nativă a peste 5 milioane de oameni. Ebraica modernă este o limbă creată artificial. Se bazează pe ebraica antică, care s-a stins, ca utilizare, de mult timp. Vocabularul și gramatica au fost împrumutate, în mare parte, din alte limbi. Astfel, ebraica a fost ușor-ușor convertită într-o limbă modernă standard. Aceasta planificare de modificare lingvistică este unică în lume. Sistemul semiotic ebraic se bazează pe un alfabet consonantic. Aceasta înseamnă că vocalele nu sunt scrise, de regulă. Ele nu au propriile lor litere. Textul evreiesc se citește de la dreapta la stânga. Simbolurile sale merg în timp către un sistem cu o tradiție de 3000 de ani. Oricine învață ebraica învață, în același timp, o bucată de istorie culturală. Încercați!