Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   sr Ћаскање 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадесет и два]

22 [dvadeset i dva]

Ћаскање 3

Ćaskanje 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Fumaţi? Пушите---? П_____ л__ П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
Ć---an---3 Ć_______ 3 C-a-k-n-e 3 ----------- Ćaskanje 3
Înainte da. П-е --. П__ д__ П-е д-. ------- Пре да. 0
Ć---a----3 Ć_______ 3 C-a-k-n-e 3 ----------- Ćaskanje 3
Dar acum nu mai fumez. Ал--с-д--ви-е-не -уш-м. А__ с___ в___ н_ п_____ А-и с-д- в-ш- н- п-ш-м- ----------------------- Али сада више не пушим. 0
P-šite li? P_____ l__ P-š-t- l-? ---------- Pušite li?
Vă deranjează, dacă fumez? См--а -и --м--ко----пуш-м? С____ л_ В__ а__ ј_ п_____ С-е-а л- В-м а-о ј- п-ш-м- -------------------------- Смета ли Вам ако ја пушим? 0
Pu-ite-li? P_____ l__ P-š-t- l-? ---------- Pušite li?
Nu, absolut deloc. Н-- а-с--у-н--не. Н__ а________ н__ Н-, а-с-л-т-о н-. ----------------- Не, апсолутно не. 0
P-šite li? P_____ l__ P-š-t- l-? ---------- Pušite li?
Asta nu mă deranjează. Н- -м-т- --. Н_ с____ м__ Н- с-е-а м-. ------------ Не смета ми. 0
Pr- --. P__ d__ P-e d-. ------- Pre da.
Beţi ceva? Хо---е----п-п-ти --шт-? Х_____ л_ п_____ н_____ Х-ћ-т- л- п-п-т- н-ш-о- ----------------------- Хоћете ли попити нешто? 0
Pr--da. P__ d__ P-e d-. ------- Pre da.
Un coniac? Ј-дан -----? Ј____ к_____ Ј-д-н к-њ-к- ------------ Један коњак? 0
Pr----. P__ d__ P-e d-. ------- Pre da.
Nu, mai bine o bere. Не, ра-и---п---. Н__ р_____ п____ Н-, р-д-ј- п-в-. ---------------- Не, радије пиво. 0
A---s--a-------e---š--. A__ s___ v___ n_ p_____ A-i s-d- v-š- n- p-š-m- ----------------------- Ali sada više ne pušim.
Călătoriţi mult? Пу-уј-т- ---мн---? П_______ л_ м_____ П-т-ј-т- л- м-о-о- ------------------ Путујете ли много? 0
Ali --da-viš--n----š--. A__ s___ v___ n_ p_____ A-i s-d- v-š- n- p-š-m- ----------------------- Ali sada više ne pušim.
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Да--већино- с---о-по-лов---п-то-ањ-. Д__ в______ с_ т_ п_______ п________ Д-, в-ћ-н-м с- т- п-с-о-н- п-т-в-њ-. ------------------------------------ Да, већином су то пословна путовања. 0
A-i--a-- više -e ----m. A__ s___ v___ n_ p_____ A-i s-d- v-š- n- p-š-m- ----------------------- Ali sada više ne pušim.
Dar acum ne facem aici concediul. Ал- сад- с-о--в-е--- год-ш--м--дм-р-. А__ с___ с__ о___ н_ г_______ о______ А-и с-д- с-о о-д- н- г-д-ш-е- о-м-р-. ------------------------------------- Али сада смо овде на годишњем одмору. 0
S-et--l---am a----a pušim? S____ l_ V__ a__ j_ p_____ S-e-a l- V-m a-o j- p-š-m- -------------------------- Smeta li Vam ako ja pušim?
Ce căldură! К-ква---ућин-! К____ в_______ К-к-а в-у-и-а- -------------- Каква врућина! 0
S------i-----a-o--- ----m? S____ l_ V__ a__ j_ p_____ S-e-a l- V-m a-o j- p-š-m- -------------------------- Smeta li Vam ako ja pušim?
Da, astăzi este chiar foarte cald. Да- -а-ас је с-в---о--руће. Д__ д____ ј_ с______ в_____ Д-, д-н-с ј- с-в-р-о в-у-е- --------------------------- Да, данас је стварно вруће. 0
Sme---l- --m-a-- ja --š-m? S____ l_ V__ a__ j_ p_____ S-e-a l- V-m a-o j- p-š-m- -------------------------- Smeta li Vam ako ja pušim?
Să mergem pe balcon. Х-јд-м--на балк--. Х______ н_ б______ Х-ј-е-о н- б-л-о-. ------------------ Хајдемо на балкон. 0
N---ap--lu-n----. N__ a________ n__ N-, a-s-l-t-o n-. ----------------- Ne, apsolutno ne.
Mâine facem aici o petrecere. С--ра---------б--и -а-а-а. С____ ћ_ о___ б___ з______ С-т-а ћ- о-д- б-т- з-б-в-. -------------------------- Сутра ће овде бити забава. 0
N------ol--n---e. N__ a________ n__ N-, a-s-l-t-o n-. ----------------- Ne, apsolutno ne.
Veniţi şi dumneavoastră? Х--ет--ли-и Ви--оћи-? Х_____ л_ и В_ д_____ Х-ћ-т- л- и В- д-ћ-?- --------------------- Хоћете ли и Ви доћи?? 0
Ne,-apsol--no n-. N__ a________ n__ N-, a-s-l-t-o n-. ----------------- Ne, apsolutno ne.
Da, şi noi suntem invitaţi. Д-- м--с---так-ђе --зв--и. Д__ м_ с__ т_____ п_______ Д-, м- с-о т-к-ђ- п-з-а-и- -------------------------- Да, ми смо такође позвани. 0
N----et- mi. N_ s____ m__ N- s-e-a m-. ------------ Ne smeta mi.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!