Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   mk Мал разговор 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [дваесет и два]

22 [dvayesyet i dva]

Мал разговор 3

Mal razguovor 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Fumaţi? Пу---е---? П_____ л__ П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
Ma- raz-uov-- 3 M__ r________ 3 M-l r-z-u-v-r 3 --------------- Mal razguovor 3
Înainte da. По-а-о -а. П_____ д__ П-р-н- д-. ---------- Порано да. 0
M-l ra-gu-v-r-3 M__ r________ 3 M-l r-z-u-v-r 3 --------------- Mal razguovor 3
Dar acum nu mai fumez. Но сег---------м -ов-ќе. Н_ с___ н_ п____ п______ Н- с-г- н- п-ш-м п-в-ќ-. ------------------------ Но сега не пушам повеќе. 0
Poo-h---e l-? P________ l__ P-o-h-t-e l-? ------------- Pooshitye li?
Vă deranjează, dacă fumez? Ќ- Ви-пр--и-ли, ак---ас пушам? Ќ_ В_ п____ л__ а__ ј__ п_____ Ќ- В- п-е-и л-, а-о ј-с п-ш-м- ------------------------------ Ќе Ви пречи ли, ако јас пушам? 0
Poos----- li? P________ l__ P-o-h-t-e l-? ------------- Pooshitye li?
Nu, absolut deloc. Н-, вооп-т---е. Н__ в______ н__ Н-, в-о-ш-о н-. --------------- Не, воопшто не. 0
P-os-i-y- --? P________ l__ P-o-h-t-e l-? ------------- Pooshitye li?
Asta nu mă deranjează. Т-а-----и -ре-и. Т__ н_ м_ п_____ Т-а н- м- п-е-и- ---------------- Тоа не ми пречи. 0
Po--n- da. P_____ d__ P-r-n- d-. ---------- Porano da.
Beţi ceva? Ќ- ----а-и-те-ли -еш--? Ќ_ с_ н______ л_ н_____ Ќ- с- н-п-е-е л- н-ш-о- ----------------------- Ќе се напиете ли нешто? 0
P--ano--a. P_____ d__ P-r-n- d-. ---------- Porano da.
Un coniac? Еден-коњ-к? Е___ к_____ Е-е- к-њ-к- ----------- Еден коњак? 0
P-r-no d-. P_____ d__ P-r-n- d-. ---------- Porano da.
Nu, mai bine o bere. Не,---до-ро -д-- пи--. Н__ п______ е___ п____ Н-, п-д-б-о е-н- п-в-. ---------------------- Не, подобро едно пиво. 0
N- -ye-ua --- --o-h----ovy---y-. N_ s_____ n__ p______ p_________ N- s-e-u- n-e p-o-h-m p-v-e-j-e- -------------------------------- No syegua nye poosham povyekjye.
Călătoriţi mult? П--ув-т- -и-----у? П_______ л_ м_____ П-т-в-т- л- м-о-у- ------------------ Патувате ли многу? 0
No-s-egua -y- -o-s--m--ovy-k-ye. N_ s_____ n__ p______ p_________ N- s-e-u- n-e p-o-h-m p-v-e-j-e- -------------------------------- No syegua nye poosham povyekjye.
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Д-,---- с----јч--то с-уж-е-- -----ања. Д__ т__ с_ н_______ с_______ п________ Д-, т-а с- н-ј-е-т- с-у-б-н- п-т-в-њ-. -------------------------------------- Да, тоа се најчесто службени патувања. 0
No----gua ny---o-sh-m pov-ekjye. N_ s_____ n__ p______ p_________ N- s-e-u- n-e p-o-h-m p-v-e-j-e- -------------------------------- No syegua nye poosham povyekjye.
Dar acum ne facem aici concediul. Но-с--а-сме--в-- на----ор. Н_ с___ с__ о___ н_ о_____ Н- с-г- с-е о-д- н- о-м-р- -------------------------- Но сега сме овде на одмор. 0
K-------pr--chi li, ako ----p-os---? K___ V_ p______ l__ a__ ј__ p_______ K-y- V- p-y-c-i l-, a-o ј-s p-o-h-m- ------------------------------------ Kjye Vi pryechi li, ako јas poosham?
Ce căldură! Каква --р-шт-н-! К____ г_________ К-к-а г-р-ш-и-а- ---------------- Каква горештина! 0
K-----i-p----hi---- ak- јa----o--a-? K___ V_ p______ l__ a__ ј__ p_______ K-y- V- p-y-c-i l-, a-o ј-s p-o-h-m- ------------------------------------ Kjye Vi pryechi li, ako јas poosham?
Da, astăzi este chiar foarte cald. Да,-д-нес е на--с--на----ко. Д__ д____ е н________ ж_____ Д-, д-н-с е н-в-с-и-а ж-ш-о- ---------------------------- Да, денес е навистина жешко. 0
K--e -- pr-ech--li, ako ----p-os-am? K___ V_ p______ l__ a__ ј__ p_______ K-y- V- p-y-c-i l-, a-o ј-s p-o-h-m- ------------------------------------ Kjye Vi pryechi li, ako јas poosham?
Să mergem pe balcon. О-име--а -алк--от. О____ н_ б________ О-и-е н- б-л-о-о-. ------------------ Одиме на балконот. 0
N----v--ps-----y-. N___ v_______ n___ N-e- v-o-s-t- n-e- ------------------ Nye, voopshto nye.
Mâine facem aici o petrecere. У-ре о-де ќе---а---б-ва. У___ о___ ќ_ и__ з______ У-р- о-д- ќ- и-а з-б-в-. ------------------------ Утре овде ќе има забава. 0
N-e, v-op--to---e. N___ v_______ n___ N-e- v-o-s-t- n-e- ------------------ Nye, voopshto nye.
Veniţi şi dumneavoastră? Ќ- д-ј---е-ли - --е? Ќ_ д______ л_ и В___ Ќ- д-ј-е-е л- и В-е- -------------------- Ќе дојдете ли и Вие? 0
Nye- --o-sh-- -ye. N___ v_______ n___ N-e- v-o-s-t- n-e- ------------------ Nye, voopshto nye.
Da, şi noi suntem invitaţi. Да----н-е ---- --ка---е по-ан-ти. Д__ и н__ и___ т___ с__ п________ Д-, и н-е и-т- т-к- с-е п-к-н-т-. --------------------------------- Да, и ние исто така сме поканети. 0
To---ye mi pr-echi. T__ n__ m_ p_______ T-a n-e m- p-y-c-i- ------------------- Toa nye mi pryechi.

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!