Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   mk Прашања – Минато време 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [осумдесет и шест]

86 [osoomdyesyet i shyest]

Прашања – Минато време 2

Prashaњa – Minato vryemye 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Која---ат--р--- ј- но--ше? К___ в_________ ј_ н______ К-ј- в-а-о-р-к- ј- н-с-ш-? -------------------------- Која вратоврска ја носеше? 0
P-a--a-- – Mina---vr-emye 2 P_______ – M_____ v______ 2 P-a-h-њ- – M-n-t- v-y-m-e 2 --------------------------- Prashaњa – Minato vryemye 2
Ce maşină ai cumpărat? К-- -в-о----л-го-к--и? К__ а________ г_ к____ К-ј а-т-м-б-л г- к-п-? ---------------------- Кој автомобил го купи? 0
Pras---a-– Mi-a---vr--m-e-2 P_______ – M_____ v______ 2 P-a-h-њ- – M-n-t- v-y-m-e 2 --------------------------- Prashaњa – Minato vryemye 2
La ce revistă te-ai abonat? З- --ј---сн-к с--п---плат-? З_ к__ в_____ с_ п_________ З- к-ј в-с-и- с- п-е-п-а-и- --------------------------- За кој весник се претплати? 0
K--a-v--to-rsk--јa nosy-s--e? K___ v_________ ј_ n_________ K-ј- v-a-o-r-k- ј- n-s-e-h-e- ----------------------------- Koјa vratovrska јa nosyeshye?
Pe cine aţi văzut? К-го---д-вт-? К___ в_______ К-г- в-д-в-е- ------------- Кого видовте? 0
Koј- vr-tov--ka------sy----e? K___ v_________ ј_ n_________ K-ј- v-a-o-r-k- ј- n-s-e-h-e- ----------------------------- Koјa vratovrska јa nosyeshye?
Cu cine v-aţi întâlnit? К------е--авте? К___ с_________ К-г- с-е-н-в-е- --------------- Кого сретнавте? 0
Koј- ---t--r--------o-----ye? K___ v_________ ј_ n_________ K-ј- v-a-o-r-k- ј- n-s-e-h-e- ----------------------------- Koјa vratovrska јa nosyeshye?
Pe cine aţi recunoscut? Ко-о преп------е? К___ п___________ К-г- п-е-о-н-в-е- ----------------- Кого препознавте? 0
K---a--omo--l --- k---i? K__ a________ g__ k_____ K-ј a-t-m-b-l g-o k-o-i- ------------------------ Koј avtomobil guo koopi?
Când v-aţi trezit? Кога---а-авт-? К___ с________ К-г- с-а-а-т-? -------------- Кога станавте? 0
K-- ---om-bi- g-o --o-i? K__ a________ g__ k_____ K-ј a-t-m-b-l g-o k-o-i- ------------------------ Koј avtomobil guo koopi?
Când aţi început? Ког- з-п-ч-а--е? К___ з__________ К-г- з-п-ч-а-т-? ---------------- Кога започнавте? 0
Ko- -vt-m--i- g---ko---? K__ a________ g__ k_____ K-ј a-t-m-b-l g-o k-o-i- ------------------------ Koј avtomobil guo koopi?
Când v-aţi oprit? К--а-пре--а-а-те? К___ п___________ К-г- п-е-т-н-в-е- ----------------- Кога престанавте? 0
Za k-- v-e--i- sy--pr----l--i? Z_ k__ v______ s__ p__________ Z- k-ј v-e-n-k s-e p-y-t-l-t-? ------------------------------ Za koј vyesnik sye pryetplati?
De ce v-aţi trezit? З-што -е разбу-и-т-? З____ с_ р__________ З-ш-о с- р-з-у-и-т-? -------------------- Зошто се разбудивте? 0
Za -----ye--i--sye-pryet--a-i? Z_ k__ v______ s__ p__________ Z- k-ј v-e-n-k s-e p-y-t-l-t-? ------------------------------ Za koј vyesnik sye pryetplati?
De ce aţi devenit profesor? Зо-т- ст-----е н---ав---? З____ с_______ н_________ З-ш-о с-а-а-т- н-с-а-н-к- ------------------------- Зошто станавте наставник? 0
Za k----y----k s---pryetp--ti? Z_ k__ v______ s__ p__________ Z- k-ј v-e-n-k s-e p-y-t-l-t-? ------------------------------ Za koј vyesnik sye pryetplati?
De ce aţi luat un taxi? З---- земавте -а-си? З____ з______ т_____ З-ш-о з-м-в-е т-к-и- -------------------- Зошто земавте такси? 0
K-g-o---d-vt-e? K____ v________ K-g-o v-d-v-y-? --------------- Koguo vidovtye?
De unde aţi venit? Од -ад- до-д----? О_ к___ д________ О- к-д- д-ј-о-т-? ----------------- Од каде дојдовте? 0
Ko-u- --dov-ye? K____ v________ K-g-o v-d-v-y-? --------------- Koguo vidovtye?
Unde aţi mers? На-ад--о-и----е? Н_____ о________ Н-к-д- о-и-о-т-? ---------------- Накаде отидовте? 0
K-g-o-vidov---? K____ v________ K-g-o v-d-v-y-? --------------- Koguo vidovtye?
Unde aţi fost? К--- -ев--? К___ б_____ К-д- б-в-е- ----------- Каде бевте? 0
Koguo----etna-ty-? K____ s___________ K-g-o s-y-t-a-t-e- ------------------ Koguo sryetnavtye?
Cui i-ai ajutat? К--у--- --мог-а? К___ м_ п_______ К-м- м- п-м-г-а- ---------------- Кому му помогна? 0
Kog------et--vty-? K____ s___________ K-g-o s-y-t-a-t-e- ------------------ Koguo sryetnavtye?
Cui i-ai scris? Ком- -- пи-а? К___ м_ п____ К-м- м- п-ш-? ------------- Кому му пиша? 0
K-gu---ry--n-v-ye? K____ s___________ K-g-o s-y-t-a-t-e- ------------------ Koguo sryetnavtye?
Cui i-ai răspuns? К--- ---о-гово-и? К___ м_ о________ К-м- м- о-г-в-р-? ----------------- Кому му одговори? 0
K---o pr-e--zn-vt-e? K____ p_____________ K-g-o p-y-p-z-a-t-e- -------------------- Koguo pryepoznavtye?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.