Dicționar de expresii

ro Trecut 4   »   mk Минато 4

84 [optzeci şi patru]

Trecut 4

Trecut 4

84 [осумдесет и четири]

84 [osoomdyesyet i chyetiri]

Минато 4

Minato 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
a citi чита ч___ ч-т- ---- чита 0
M--a-o-4 M_____ 4 M-n-t- 4 -------- Minato 4
Am citit. Ј-с--ита-. Ј__ ч_____ Ј-с ч-т-в- ---------- Јас читав. 0
Mi---o 4 M_____ 4 M-n-t- 4 -------- Minato 4
Am citit tot romanul. Ја- -о п---и--в -ел-о- ---а-. Ј__ г_ п_______ ц_____ р_____ Ј-с г- п-о-и-а- ц-л-о- р-м-н- ----------------------------- Јас го прочитав целиот роман. 0
ch-ta c____ c-i-a ----- chita
a înţelege раз--ра р______ р-з-и-а ------- разбира 0
chi-a c____ c-i-a ----- chita
Am înţeles. Ј-- -----а-. Ј__ р_______ Ј-с р-з-р-в- ------------ Јас разбрав. 0
ch-ta c____ c-i-a ----- chita
Am înţeles tot textul. Ј-с г- --з-ра-----иот-т-кст. Ј__ г_ р______ ц_____ т_____ Ј-с г- р-з-р-в ц-л-о- т-к-т- ---------------------------- Јас го разбрав целиот текст. 0
Јa--c-ita-. Ј__ c______ Ј-s c-i-a-. ----------- Јas chitav.
a răspunde о------а о_______ о-г-в-р- -------- одговара 0
Јas--h-t-v. Ј__ c______ Ј-s c-i-a-. ----------- Јas chitav.
Am răspuns. Јас о-г-во---. Ј__ о_________ Ј-с о-г-в-р-в- -------------- Јас одговорив. 0
Ј-s -h--a-. Ј__ c______ Ј-s c-i-a-. ----------- Јas chitav.
Am răspuns la toate întrebările. Ј----дг--о-и---а с-------ш---. Ј__ о________ н_ с___ п_______ Ј-с о-г-в-р-в н- с-т- п-а-а-а- ------------------------------ Јас одговорив на сите прашања. 0
Јas--u--pr-c-i-av -z---i------an. Ј__ g__ p________ t_______ r_____ Ј-s g-o p-o-h-t-v t-y-l-o- r-m-n- --------------------------------- Јas guo prochitav tzyeliot roman.
Ştiu asta – am ştiut asta. Ја------нам тоа - ј-с-го -н-ев-т--. Ј__ г_ з___ т__ – ј__ г_ з____ т___ Ј-с г- з-а- т-а – ј-с г- з-а-в т-а- ----------------------------------- Јас го знам тоа – јас го знаев тоа. 0
Ј-- --o pro-hi--- tzye-i-t --ma-. Ј__ g__ p________ t_______ r_____ Ј-s g-o p-o-h-t-v t-y-l-o- r-m-n- --------------------------------- Јas guo prochitav tzyeliot roman.
Scriu asta – am scris asta. Ја--г- ------- т-- - -----о-на---а-----. Ј__ г_ п______ т__ – ј__ г_ н______ т___ Ј-с г- п-ш-в-м т-а – ј-с г- н-п-ш-в т-а- ---------------------------------------- Јас го пишувам тоа – јас го напишав тоа. 0
Јa----o-proch--av -z-e-i-- -o--n. Ј__ g__ p________ t_______ r_____ Ј-s g-o p-o-h-t-v t-y-l-o- r-m-n- --------------------------------- Јas guo prochitav tzyeliot roman.
Aud asta – am auzit asta. Ј------с---а- -оа - --с----сл--на- ---. Ј__ г_ с_____ т__ – ј__ г_ с______ т___ Ј-с г- с-у-а- т-а – ј-с г- с-у-н-в т-а- --------------------------------------- Јас го слушам тоа – јас го слушнав тоа. 0
razbira r______ r-z-i-a ------- razbira
Iau asta – am luat asta. Ја- г---е-----оа – ј-с-го зед-в ---. Ј__ г_ з____ т__ – ј__ г_ з____ т___ Ј-с г- з-м-м т-а – ј-с г- з-д-в т-а- ------------------------------------ Јас го земам тоа – јас го зедов тоа. 0
raz--ra r______ r-z-i-a ------- razbira
Aduc asta – am adus asta. Ј-с-г- но--м тоа-–-----г- -оне-о---о-. Ј__ г_ н____ т__ – ј__ г_ д______ т___ Ј-с г- н-с-м т-а – ј-с г- д-н-с-в т-а- -------------------------------------- Јас го носам тоа – јас го донесов тоа. 0
r--b--a r______ r-z-i-a ------- razbira
Cumpăr asta – am cumpărat asta. Ја- го купувам тоа-–-ј-с-----у--- т--. Ј__ г_ к______ т__ – ј__ г_ к____ т___ Ј-с г- к-п-в-м т-а – ј-с г- к-п-в т-а- -------------------------------------- Јас го купувам тоа – јас го купив тоа. 0
Јa--raz---v. Ј__ r_______ Ј-s r-z-r-v- ------------ Јas razbrav.
Aştept asta – am aşteptat asta. Ј-- -о очек-вам т-а-–--ас г---че---а--то-. Ј__ г_ о_______ т__ – ј__ г_ о_______ т___ Ј-с г- о-е-у-а- т-а – ј-с г- о-е-у-а- т-а- ------------------------------------------ Јас го очекувам тоа – јас го очекував тоа. 0
Ј-- -az---v. Ј__ r_______ Ј-s r-z-r-v- ------------ Јas razbrav.
Explic asta – am explicat asta. Ј-с------ја--у-ам то- – ј----- ----снив-тоа. Ј__ г_ п_________ т__ – ј__ г_ п_______ т___ Ј-с г- п-ј-с-у-а- т-а – ј-с г- п-ј-с-и- т-а- -------------------------------------------- Јас го појаснувам тоа – јас го појаснив тоа. 0
Јas----brav. Ј__ r_______ Ј-s r-z-r-v- ------------ Јas razbrav.
Cunosc asta – am cunoscut asta. Ја- -о----м -оа-– ја- -о ---е----а. Ј__ г_ з___ т__ – ј__ г_ з____ т___ Ј-с г- з-а- т-а – ј-с г- з-а-в т-а- ----------------------------------- Јас го знам тоа – јас го знаев тоа. 0
Ј-s-g-o--a---a--t----i-- -y-ks-. Ј__ g__ r______ t_______ t______ Ј-s g-o r-z-r-v t-y-l-o- t-e-s-. -------------------------------- Јas guo razbrav tzyeliot tyekst.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă.

În timp ce citesc, multilingvii traduc în limba lor maternă, inconştient. Asta se întâmplă automat, cititorii nu îşi dau seama. Creierul nostru funcţionează ca un traducător simultan. Dar nu traduce chiar tot! Un studiu a demonstrat că un filtru interior apare în creierul nostru. Acest filtru decide ce trebuie tradus. Şi se pare că acesta ignoră anumite cuvinte. Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă. Pentru experimentul lor, cercetătorii au ales vorbitori nativi de limba chineză. Toţi subiecţii vorbeau engleza ca a doua limbă. Ei trebuiau să evalueze diferite cuvinte englezeşti. Cuvintele aveau diferite conţinuturi emoţionale. Era vorba de termeni pozitivi, negativi sau neutri. În timp ce ei citeau cuvintele, creierul le-a fost examinat. Adică, cercetătorii le-au măsurat activitatea electrică a creierului. Astfel, ei au putut studia cum lucrează creierul. Anumite semnale erau transmise când cuvintele erau traduse. Ele dovedesc că creierul este activ. Dar pentru cuvintele negative, subiecţii n-au avut activitate. Au fost traduse doar cuvintele pozitive şi neutre. Cercetătorii nu ştiu încă de ce se întămplă aşa. Teoretic, creierul ar trebui să traducă toate cuvintele, fără excepţii. Dar e posibil ca filtrul să verifice rapid fiecare cuvânt. El este analizat în timp ce este citit în limba străină. Dacă un cuvânt este negativ, memoria est blocată. Cu alte cuvinte, nu se poate gândi la acel cuvânt în limba sa maternă. Oamenii pot reacţiona foarte uşor la cuvinte. Probabil, creierul vrea să-i protejeze de şocuri emoţionale...