Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   mk Годишни времиња и временски услови

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шеснаесет]

16 [shyesnayesyet]

Годишни времиња и временски услови

Guodishni vryemiњa i vryemyenski ooslovi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: О-а--е-г--ишн-т--в---ињ-: О__ с_ г________ в_______ О-а с- г-д-ш-и-е в-е-и-а- ------------------------- Ова се годишните времиња: 0
G-o--sh-i-v-yem----i-vrye-yens-- oo-l--i G________ v_______ i v__________ o______ G-o-i-h-i v-y-m-њ- i v-y-m-e-s-i o-s-o-i ---------------------------------------- Guodishni vryemiњa i vryemyenski ooslovi
primăvara, vara, прол-т, ---о п______ л___ п-о-е-, л-т- ------------ пролет, лето 0
Gu--ishni-vrye-i---- ---em--nski--os---i G________ v_______ i v__________ o______ G-o-i-h-i v-y-m-њ- i v-y-m-e-s-i o-s-o-i ---------------------------------------- Guodishni vryemiњa i vryemyenski ooslovi
toamna şi iarna. есе-- зима. е____ з____ е-е-, з-м-. ----------- есен, зима. 0
O-a---e-gu-di----tye--r-e-i-a: O__ s__ g___________ v________ O-a s-e g-o-i-h-i-y- v-y-m-њ-: ------------------------------ Ova sye guodishnitye vryemiњa:
Vara este fierbinte. Лет-то - ж----. Л_____ е ж_____ Л-т-т- е ж-ш-о- --------------- Летото е жешко. 0
O-a s-- guod-s-n--y----ye-iњ-: O__ s__ g___________ v________ O-a s-e g-o-i-h-i-y- v-y-m-њ-: ------------------------------ Ova sye guodishnitye vryemiњa:
Vara bate soarele. Во--ето-----е-- -рее. В_ л___ с______ г____ В- л-т- с-н-е-о г-е-. --------------------- Во лето сонцето грее. 0
Ova s-e-----ish--t-e v-y-m-њ-: O__ s__ g___________ v________ O-a s-e g-o-i-h-i-y- v-y-m-њ-: ------------------------------ Ova sye guodishnitye vryemiњa:
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. В- л-то-о-име--о з-до-о-л----да---та--. В_ л___ о____ с_ з__________ д_ ш______ В- л-т- о-и-е с- з-д-в-с-т-о д- ш-т-м-. --------------------------------------- Во лето одиме со задовослтво да шетаме. 0
p--ly-t, l-eto p_______ l____ p-o-y-t- l-e-o -------------- prolyet, lyeto
Iarna este rece. З------- с-уд--а. З_____ е с_______ З-м-т- е с-у-е-а- ----------------- Зимата е студена. 0
pr-l-et, -y-to p_______ l____ p-o-y-t- l-e-o -------------- prolyet, lyeto
Iarna ninge sau plouă. Во--и-а ---ж- -ли--р-е. В_ з___ с____ и__ в____ В- з-м- с-е-и и-и в-н-. ----------------------- Во зима снежи или врне. 0
p-o---t---y-to p_______ l____ p-o-y-t- l-e-o -------------- prolyet, lyeto
Iarna stăm cu plăcere acasă. В- з-мата -с-а-ув----со--а-о--сл--о до--. В_ з_____ о_________ с_ з__________ д____ В- з-м-т- о-т-н-в-м- с- з-д-в-с-т-о д-м-. ----------------------------------------- Во зимата остануваме со задовослтво дома. 0
yesyen, z--a. y______ z____ y-s-e-, z-m-. ------------- yesyen, zima.
Este rece. Сту---о -. С______ е_ С-у-е-о е- ---------- Студено е. 0
y-s-e-, z-m-. y______ z____ y-s-e-, z-m-. ------------- yesyen, zima.
Plouă. В-не-дожд. В___ д____ В-н- д-ж-. ---------- Врне дожд. 0
ye-ye-,-zi-a. y______ z____ y-s-e-, z-m-. ------------- yesyen, zima.
Bate vântul. В-т-о---о е. В________ е_ В-т-о-и-о е- ------------ Ветровито е. 0
Ly-to---y--ʐ-e-hko. L______ y_ ʐ_______ L-e-o-o y- ʐ-e-h-o- ------------------- Lyetoto ye ʐyeshko.
Este cald. Т--ло е. Т____ е_ Т-п-о е- -------- Топло е. 0
Lye-o----e-ʐ--shko. L______ y_ ʐ_______ L-e-o-o y- ʐ-e-h-o- ------------------- Lyetoto ye ʐyeshko.
Este însorit. Со---в- е. С______ е_ С-н-е-о е- ---------- Сончево е. 0
L-eto----e-----hko. L______ y_ ʐ_______ L-e-o-o y- ʐ-e-h-o- ------------------- Lyetoto ye ʐyeshko.
Este senin. В-д---е. В____ е_ В-д-о е- -------- Ведро е. 0
Vo--ye-o-s--t-ye-o g---eye. V_ l____ s________ g_______ V- l-e-o s-n-z-e-o g-r-e-e- --------------------------- Vo lyeto sontzyeto guryeye.
Cum este astăzi vremea? К---- - -р-м-т- --н--? К____ е в______ д_____ К-к-о е в-е-е-о д-н-с- ---------------------- Какво е времето денес? 0
V----e-o--ont-yet- gu-ye-e. V_ l____ s________ g_______ V- l-e-o s-n-z-e-o g-r-e-e- --------------------------- Vo lyeto sontzyeto guryeye.
Astăzi este rece. Де--с-е-с-у-е-о. Д____ е с_______ Д-н-с е с-у-е-о- ---------------- Денес е студено. 0
V- -------o--zy--- gur-eye. V_ l____ s________ g_______ V- l-e-o s-n-z-e-o g-r-e-e- --------------------------- Vo lyeto sontzyeto guryeye.
Astăzi este cald. Де----------о. Д____ е т_____ Д-н-с е т-п-о- -------------- Денес е топло. 0
Vo-lyet- -d-my--so---d-v-sl--- da-s--e---y-. V_ l____ o_____ s_ z__________ d_ s_________ V- l-e-o o-i-y- s- z-d-v-s-t-o d- s-y-t-m-e- -------------------------------------------- Vo lyeto odimye so zadovosltvo da shyetamye.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.