Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   hi ऋतु और मौसम

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

१६ [सोलह]

16 [solah]

ऋतु और मौसम

rtu aur mausam

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hindi Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: ऋ-ुऐ--ये ह--ी -ैं ऋ__ ये हो_ हैं ऋ-ु-ं य- ह-त- ह-ं ----------------- ऋतुऐं ये होती हैं 0
r-------m---am r__ a__ m_____ r-u a-r m-u-a- -------------- rtu aur mausam
primăvara, vara, वस-त--गर्-ी व___ ग__ व-ं-, ग-्-ी ----------- वसंत, गर्मी 0
r---au--m----m r__ a__ m_____ r-u a-r m-u-a- -------------- rtu aur mausam
toamna şi iarna. श----र स---ी श__ औ_ स__ श-त औ- स-्-ी ------------ शरत और सर्दी 0
rt---n y--h--ee -a-n r_____ y_ h____ h___ r-u-i- y- h-t-e h-i- -------------------- rtuain ye hotee hain
Vara este fierbinte. गर्म- -रम होत--है ग__ ग__ हो_ है ग-्-ी ग-म ह-त- ह- ----------------- गर्मी गरम होती है 0
r--a-n--e--ot----ain r_____ y_ h____ h___ r-u-i- y- h-t-e h-i- -------------------- rtuain ye hotee hain
Vara bate soarele. गर----म-- ---- --कता--ै ग__ में सू__ च___ है ग-्-ी म-ं स-र- च-क-ा ह- ----------------------- गर्मी में सूरज चमकता है 0
r-u-i- y--hot-e-ha-n r_____ y_ h____ h___ r-u-i- y- h-t-e h-i- -------------------- rtuain ye hotee hain
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. ह-े--ग--मी म-- ट---- -च------त- है ह_ ग__ में ट___ अ__ ल__ है ह-े- ग-्-ी म-ं ट-ल-ा अ-्-ा ल-त- ह- ---------------------------------- हमें गर्मी में टहलना अच्छा लगता है 0
v--a--,--a--ee v______ g_____ v-s-n-, g-r-e- -------------- vasant, garmee
Iarna este rece. स--द- ठण----ह--ी है स__ ठ__ हो_ है स-्-ी ठ-्-ी ह-त- ह- ------------------- सर्दी ठण्डी होती है 0
vas-n-, -a---e v______ g_____ v-s-n-, g-r-e- -------------- vasant, garmee
Iarna ninge sau plouă. सर्दी -े--ब-्फ़ --र-ी--ै--ा--ा-ि- ---ी--ै स__ में ब__ गि__ है या बा__ हो_ है स-्-ी म-ं ब-्- ग-र-ी ह- य- ब-र-श ह-त- ह- ---------------------------------------- सर्दी में बर्फ़ गिरती है या बारिश होती है 0
v---nt,----mee v______ g_____ v-s-n-, g-r-e- -------------- vasant, garmee
Iarna stăm cu plăcere acasă. ह--ं---्दी -े- -र प--र--- ----ा ल--- है ह_ स__ में घ_ प_ र__ अ__ ल__ है ह-े- स-्-ी म-ं घ- प- र-न- अ-्-ा ल-त- ह- --------------------------------------- हमें सर्दी में घर पर रहना अच्छा लगता है 0
s-a-at ----sar--e s_____ a__ s_____ s-a-a- a-r s-r-e- ----------------- sharat aur sardee
Este rece. ठ-्ड--ै ठ__ है ठ-्- ह- ------- ठण्ड है 0
sha--t--u--s-r--e s_____ a__ s_____ s-a-a- a-r s-r-e- ----------------- sharat aur sardee
Plouă. ब---श -ो-रही--ै बा__ हो र_ है ब-र-श ह- र-ी ह- --------------- बारिश हो रही है 0
s--r-- ----sa-dee s_____ a__ s_____ s-a-a- a-r s-r-e- ----------------- sharat aur sardee
Bate vântul. त--़ा---है तू__ है त-फ-ा-ी ह- ---------- तूफ़ानी है 0
g-r-ee g-ram --tee---i g_____ g____ h____ h__ g-r-e- g-r-m h-t-e h-i ---------------------- garmee garam hotee hai
Este cald. ग---ी है ग__ है ग-्-ी ह- -------- गर्मी है 0
g---ee ----- -o-e- h-i g_____ g____ h____ h__ g-r-e- g-r-m h-t-e h-i ---------------------- garmee garam hotee hai
Este însorit. ध-प--ै धू_ है ध-प ह- ------ धूप है 0
g--m-e g-ram hote- hai g_____ g____ h____ h__ g-r-e- g-r-m h-t-e h-i ---------------------- garmee garam hotee hai
Este senin. कड़----- है क_ धू_ है क-़- ध-प ह- ----------- कड़ी धूप है 0
garme---e---s-or------m--a-- --i g_____ m___ s_____ c________ h__ g-r-e- m-i- s-o-a- c-a-a-a-a h-i -------------------------------- garmee mein sooraj chamakata hai
Cum este astăzi vremea? आज----म-कै-- --? आ_ मौ__ कै_ है_ आ- म-स- क-स- ह-? ---------------- आज मौसम कैसा है? 0
garm---m--n-soor-j cha-aka-a---i g_____ m___ s_____ c________ h__ g-r-e- m-i- s-o-a- c-a-a-a-a h-i -------------------------------- garmee mein sooraj chamakata hai
Astăzi este rece. आज -ण्--है आ_ ठ__ है आ- ठ-्- ह- ---------- आज ठण्ड है 0
g-rme--mei- ---r-j c--m-kat- --i g_____ m___ s_____ c________ h__ g-r-e- m-i- s-o-a- c-a-a-a-a h-i -------------------------------- garmee mein sooraj chamakata hai
Astăzi este cald. आज ग---ी-है आ_ ग__ है आ- ग-्-ी ह- ----------- आज गर्मी है 0
ham-- garme--m-i- t-hal----ac-chha-la--t--hai h____ g_____ m___ t_______ a______ l_____ h__ h-m-n g-r-e- m-i- t-h-l-n- a-h-h-a l-g-t- h-i --------------------------------------------- hamen garmee mein tahalana achchha lagata hai

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Hindi (1-100) MP3 Hindi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.