Dicționar de expresii

ro Trecut 4   »   bn অতীত কাল ৪

84 [optzeci şi patru]

Trecut 4

Trecut 4

৮৪ [চুরাশি]

84 [curāśi]

অতীত কাল ৪

atīta kāla 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
a citi প-়া প_ প-়- ---- পড়া 0
atīta -āla 4 a____ k___ 4 a-ī-a k-l- 4 ------------ atīta kāla 4
Am citit. আমি প-়ে-ি-৷ আ_ প__ ৷ আ-ি প-়-ছ- ৷ ------------ আমি পড়েছি ৷ 0
a---a ---a-4 a____ k___ 4 a-ī-a k-l- 4 ------------ atīta kāla 4
Am citit tot romanul. আ-ি--------ন--াস-া--ড-েছ- ৷ আ_ পু_ উ_____ প__ ৷ আ-ি প-র- উ-ন-য-স-া প-়-ছ- ৷ --------------------------- আমি পুরো উপন্যাসটা পড়েছি ৷ 0
paṛā p___ p-ṛ- ---- paṛā
a înţelege বুঝ-ে প-র--৷ বু__ পা_ ৷ ব-ঝ-ে প-র- ৷ ------------ বুঝতে পারা ৷ 0
paṛā p___ p-ṛ- ---- paṛā
Am înţeles. আমি -ু----পে--ছ--৷ আ_ বু__ পে__ ৷ আ-ি ব-ঝ-ে প-র-ছ- ৷ ------------------ আমি বুঝতে পেরেছি ৷ 0
paṛā p___ p-ṛ- ---- paṛā
Am înţeles tot textul. আ-ি---র- পড়--া---ঝত- প----ি-৷ আ_ পু_ প__ বু__ পে__ ৷ আ-ি প-র- প-়-ট- ব-ঝ-ে প-র-ছ- ৷ ------------------------------ আমি পুরো পড়াটা বুঝতে পেরেছি ৷ 0
ā-- pa-ē-hi ā__ p______ ā-i p-ṛ-c-i ----------- āmi paṛēchi
a răspunde উত্ত- দ---া উ___ দে__ উ-্-র দ-ও-া ----------- উত্তর দেওয়া 0
ā-----ṛ-c-i ā__ p______ ā-i p-ṛ-c-i ----------- āmi paṛēchi
Am răspuns. আ-------র দ--েছ-লাম-৷ আ_ উ___ দি____ ৷ আ-ি উ-্-র দ-য়-ছ-ল-ম ৷ --------------------- আমি উত্তর দিয়েছিলাম ৷ 0
āmi---ṛē--i ā__ p______ ā-i p-ṛ-c-i ----------- āmi paṛēchi
Am răspuns la toate întrebările. আম---ম-্ত----শ্নের-উত্-- --য়--ি ৷ আ_ স___ প্____ উ___ দি__ ৷ আ-ি স-স-ত প-র-্-ে- উ-্-র দ-য়-ছ- ৷ --------------------------------- আমি সমস্ত প্রশ্নের উত্তর দিয়েছি ৷ 0
ā-- pur- -p-n---s----p-ṛēchi ā__ p___ u__________ p______ ā-i p-r- u-a-'-ā-a-ā p-ṛ-c-i ---------------------------- āmi purō upan'yāsaṭā paṛēchi
Ştiu asta – am ştiut asta. আম--স--- জ--ি-–--মি স-ট--জানত-- ৷ আ_ সে_ জা_ – আ_ সে_ জা___ ৷ আ-ি স-ট- জ-ন- – আ-ি স-ট- জ-ন-া- ৷ --------------------------------- আমি সেটা জানি – আমি সেটা জানতাম ৷ 0
b-------pārā b______ p___ b-j-a-ē p-r- ------------ bujhatē pārā
Scriu asta – am scris asta. আমি----- --খি - ----স-টা ল--ে-ি--- ৷ আ_ সে_ লি_ – আ_ সে_ লি____ ৷ আ-ি স-ট- ল-খ- – আ-ি স-ট- ল-খ-ছ-ল-ম ৷ ------------------------------------ আমি সেটা লিখি – আমি সেটা লিখেছিলাম ৷ 0
b-jh-t---ārā b______ p___ b-j-a-ē p-r- ------------ bujhatē pārā
Aud asta – am auzit asta. আমি-স-টা--ু-ি - আম- -েট----নে-ি----৷ আ_ সে_ শু_ – আ_ সে_ শু____ ৷ আ-ি স-ট- শ-ন- – আ-ি স-ট- শ-ন-ছ-ল-ম ৷ ------------------------------------ আমি সেটা শুনি – আমি সেটা শুনেছিলাম ৷ 0
b-jha-----rā b______ p___ b-j-a-ē p-r- ------------ bujhatē pārā
Iau asta – am luat asta. আ-ি এ-া---ব –-আ-ি --া পে--ছ--া--৷ আ_ এ_ পা_ – আ_ এ_ পে____ ৷ আ-ি এ-া প-ব – আ-ি এ-া প-য়-ছ-ল-ম ৷ --------------------------------- আমি এটা পাব – আমি এটা পেয়েছিলাম ৷ 0
ā---bu-h-t--pē-ēchi ā__ b______ p______ ā-i b-j-a-ē p-r-c-i ------------------- āmi bujhatē pērēchi
Aduc asta – am adus asta. আ-ি-ওট- -িয়- -স----আমি---- ন--ে এসেছি--ম ৷ আ_ ও_ নি_ আ__ – আ_ ও_ নি_ এ____ ৷ আ-ি ও-া ন-য়- আ-ব – আ-ি ও-া ন-য়- এ-ে-ি-া- ৷ ------------------------------------------ আমি ওটা নিয়ে আসব – আমি ওটা নিয়ে এসেছিলাম ৷ 0
ām- b--ha-- -ērē-hi ā__ b______ p______ ā-i b-j-a-ē p-r-c-i ------------------- āmi bujhatē pērēchi
Cumpăr asta – am cumpărat asta. আ-- ওটা কি-ব-- আম----া-ক----িলা- ৷ আ_ ও_ কি__ – আ_ ও_ কি____ ৷ আ-ি ও-া ক-ন- – আ-ি ও-া ক-ন-ছ-ল-ম ৷ ---------------------------------- আমি ওটা কিনব – আমি ওটা কিনেছিলাম ৷ 0
ā-i--ujh-t--pē-ēc-i ā__ b______ p______ ā-i b-j-a-ē p-r-c-i ------------------- āmi bujhatē pērēchi
Aştept asta – am aşteptat asta. আমি-স--- আ-া-----– -মি-সে-- আ-া--রেছ--াম-৷ আ_ সে_ আ_ ক_ – আ_ সে_ আ_ ক____ ৷ আ-ি স-ট- আ-া ক-ি – আ-ি স-ট- আ-া ক-ে-ি-া- ৷ ------------------------------------------ আমি সেটা আশা করি – আমি সেটা আশা করেছিলাম ৷ 0
āmi-purō --ṛā-- --jha-ē-pē-ē--i ā__ p___ p_____ b______ p______ ā-i p-r- p-ṛ-ṭ- b-j-a-ē p-r-c-i ------------------------------- āmi purō paṛāṭā bujhatē pērēchi
Explic asta – am explicat asta. আ---স--- ব-য-খ-যা-ক-ব - --ি -ে-া-ব্-াখ্-- কর-ছ-লা--৷ আ_ সে_ ব্___ ক__ – আ_ সে_ ব্___ ক____ ৷ আ-ি স-ট- ব-য-খ-য- ক-ব – আ-ি স-ট- ব-য-খ-য- ক-ে-ি-া- ৷ ---------------------------------------------------- আমি সেটা ব্যাখ্যা করব – আমি সেটা ব্যাখ্যা করেছিলাম ৷ 0
ā---p--ō ---āṭā-b-j--t- ---ē-hi ā__ p___ p_____ b______ p______ ā-i p-r- p-ṛ-ṭ- b-j-a-ē p-r-c-i ------------------------------- āmi purō paṛāṭā bujhatē pērēchi
Cunosc asta – am cunoscut asta. আমি -েট- -া-- ---মি-সেট--জ-ন--- ৷ আ_ সে_ জা_ – আ_ সে_ জা___ ৷ আ-ি স-ট- জ-ন- – আ-ি স-ট- জ-ন-া- ৷ --------------------------------- আমি সেটা জানি – আমি সেটা জানতাম ৷ 0
ā-i purō-paṛ-ṭ--------ē --r---i ā__ p___ p_____ b______ p______ ā-i p-r- p-ṛ-ṭ- b-j-a-ē p-r-c-i ------------------------------- āmi purō paṛāṭā bujhatē pērēchi

Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă.

În timp ce citesc, multilingvii traduc în limba lor maternă, inconştient. Asta se întâmplă automat, cititorii nu îşi dau seama. Creierul nostru funcţionează ca un traducător simultan. Dar nu traduce chiar tot! Un studiu a demonstrat că un filtru interior apare în creierul nostru. Acest filtru decide ce trebuie tradus. Şi se pare că acesta ignoră anumite cuvinte. Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă. Pentru experimentul lor, cercetătorii au ales vorbitori nativi de limba chineză. Toţi subiecţii vorbeau engleza ca a doua limbă. Ei trebuiau să evalueze diferite cuvinte englezeşti. Cuvintele aveau diferite conţinuturi emoţionale. Era vorba de termeni pozitivi, negativi sau neutri. În timp ce ei citeau cuvintele, creierul le-a fost examinat. Adică, cercetătorii le-au măsurat activitatea electrică a creierului. Astfel, ei au putut studia cum lucrează creierul. Anumite semnale erau transmise când cuvintele erau traduse. Ele dovedesc că creierul este activ. Dar pentru cuvintele negative, subiecţii n-au avut activitate. Au fost traduse doar cuvintele pozitive şi neutre. Cercetătorii nu ştiu încă de ce se întămplă aşa. Teoretic, creierul ar trebui să traducă toate cuvintele, fără excepţii. Dar e posibil ca filtrul să verifice rapid fiecare cuvânt. El este analizat în timp ce este citit în limba străină. Dacă un cuvânt este negativ, memoria est blocată. Cu alte cuvinte, nu se poate gândi la acel cuvânt în limba sa maternă. Oamenii pot reacţiona foarte uşor la cuvinte. Probabil, creierul vrea să-i protejeze de şocuri emoţionale...