Dicționar de expresii

ro Trecut 4   »   am ያለፈው አስጨናቂ 4

84 [optzeci şi patru]

Trecut 4

Trecut 4

84 [ሰማንያ አራት]

84 [ሰማንያ አራት]

ያለፈው አስጨናቂ 4

halafī gīzē 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
a citi ማ--ብ ማ___ ማ-በ- ---- ማንበብ 0
h-l--ī-g-z--4 h_____ g___ 4 h-l-f- g-z- 4 ------------- halafī gīzē 4
Am citit. እኔ-አ-በ--ኝ እ_ አ_____ እ- አ-በ-ኩ- --------- እኔ አነበብኩኝ 0
hal-f---ī-- 4 h_____ g___ 4 h-l-f- g-z- 4 ------------- halafī gīzē 4
Am citit tot romanul. እ--ሙ--የፍቅ---ፅሐ-ን---በ--ኝ። እ_ ሙ_ የ___ መ____ አ______ እ- ሙ- የ-ቅ- መ-ሐ-ን አ-በ-ኩ-። ------------------------ እኔ ሙሉ የፍቅር መፅሐፉን አነበብኩኝ። 0
ma--b--i m_______ m-n-b-b- -------- manibebi
a înţelege መረ-ት መ___ መ-ዳ- ---- መረዳት 0
man-be-i m_______ m-n-b-b- -------- manibebi
Am înţeles. እኔ---ዳው/--ቶኛል። እ_ ተ__________ እ- ተ-ዳ-/-ብ-ኛ-። -------------- እኔ ተረዳው/ገብቶኛል። 0
m-n--e-i m_______ m-n-b-b- -------- manibebi
Am înţeles tot textul. ሙ- ፅሁፉ --ቶኛ-/--ሉ -ሁ-- ---ቼ-ለው። ሙ_ ፅ__ ገ_____ ሙ_ ፅ___ ተ_______ ሙ- ፅ-ፉ ገ-ቶ-ል- ሙ- ፅ-ፉ- ተ-ድ-ዋ-ው- ------------------------------ ሙሉ ፅሁፉ ገብቶኛል/ ሙሉ ፅሁፉን ተረድቼዋለው። 0
i-ē----beb-k-nyi i__ ā___________ i-ē ā-e-e-i-u-y- ---------------- inē ānebebikunyi
a răspunde መመለስ--------ጠት መ____ መ__ መ___ መ-ለ-/ መ-ስ መ-ጠ- -------------- መመለስ/ መልስ መስጠት 0
i-ē ā-eb-b-kun-i i__ ā___________ i-ē ā-e-e-i-u-y- ---------------- inē ānebebikunyi
Am răspuns. እ-------። እ_ መ_____ እ- መ-ስ-ኝ- --------- እኔ መለስኩኝ። 0
inē --e-ebi---yi i__ ā___________ i-ē ā-e-e-i-u-y- ---------------- inē ānebebikunyi
Am răspuns la toate întrebările. ሁሉ-ም ጥያቄ-ች መለ-ኩ-። ሁ___ ጥ____ መ_____ ሁ-ን- ጥ-ቄ-ች መ-ስ-ኝ- ----------------- ሁሉንም ጥያቄዎች መለስኩኝ። 0
i-ē--u-u----ik-ir- m-t͟--i-̣ā-u---ā-e--bik-ny-. i__ m___ y________ m___________ ā____________ i-ē m-l- y-f-k-i-i m-t-s-i-̣-f-n- ā-e-e-i-u-y-. ----------------------------------------------- inē mulu yefik’iri met͟s’iḥāfuni ānebebikunyi.
Ştiu asta – am ştiut asta. ያን- -ውቀዋ-- –-እኔ-ያ----ውቄ-ለ-። ያ__ አ_____ – እ_ ያ__ አ______ ያ-ን አ-ቀ-ለ- – እ- ያ-ን አ-ቄ-ለ-። --------------------------- ያንን አውቀዋለው – እኔ ያንን አውቄዋለው። 0
i-- mulu ye----iri -e-͟s-i-̣-fun---n----i-u--i. i__ m___ y________ m___________ ā____________ i-ē m-l- y-f-k-i-i m-t-s-i-̣-f-n- ā-e-e-i-u-y-. ----------------------------------------------- inē mulu yefik’iri met͟s’iḥāfuni ānebebikunyi.
Scriu asta – am scris asta. ያ-ን --ፈ-ለው-– -ኔ--ን---ፌዋ-ው። ያ__ እ_____ – እ_ ያ__ ፅ_____ ያ-ን እ-ፈ-ለ- – እ- ያ-ን ፅ-ዋ-ው- -------------------------- ያንን እፅፈዋለው – እኔ ያንን ፅፌዋለው። 0
i-- m-l- y---k-i-i m-----i-̣-funi--ne----kunyi. i__ m___ y________ m___________ ā____________ i-ē m-l- y-f-k-i-i m-t-s-i-̣-f-n- ā-e-e-i-u-y-. ----------------------------------------------- inē mulu yefik’iri met͟s’iḥāfuni ānebebikunyi.
Aud asta – am auzit asta. ያ-ን እሰ-ለ- -----ያን--ሰም-ለ-። ያ__ እ____ – እ_ ያ__ ሰ_____ ያ-ን እ-ማ-ው – እ- ያ-ን ሰ-ቻ-ው- ------------------------- ያንን እሰማለው – እኔ ያንን ሰምቻለው። 0
me-edati m_______ m-r-d-t- -------- meredati
Iau asta – am luat asta. ያ-ን እወ-ደ-ለ-------ንን-ወ--ዋለው። ያ__ እ______ –__ ያ__ ወ______ ያ-ን እ-ስ-ዋ-ው –-ኔ ያ-ን ወ-ጄ-ለ-። --------------------------- ያንን እወስደዋለው –እኔ ያንን ወስጄዋለው። 0
mer--a-i m_______ m-r-d-t- -------- meredati
Aduc asta – am adus asta. ያ-- አመጣ--- ---ኔ ያን- አ-ጥ--ለ-። ያ__ አ_____ – እ_ ያ__ አ_______ ያ-ን አ-ጣ-ለ- – እ- ያ-ን አ-ጥ-ዋ-ው- ---------------------------- ያንን አመጣዋለው – እኔ ያንን አምጥቼዋለው። 0
me-ed-ti m_______ m-r-d-t- -------- meredati
Cumpăr asta – am cumpărat asta. ያ-ን -ገ--ለ--– ያ-ን -ኔ-ገዝቼዋ-ው። ያ__ እ_____ – ያ__ እ_ ገ______ ያ-ን እ-ዛ-ለ- – ያ-ን እ- ገ-ቼ-ለ-። --------------------------- ያንን እገዛዋለው – ያንን እኔ ገዝቼዋለው። 0
i-ē-ter--------b-t-n---i. i__ t____________________ i-ē t-r-d-w-/-e-i-o-y-l-. ------------------------- inē teredawi/gebitonyali.
Aştept asta – am aşteptat asta. ያ---እ-ብ---- –-ያ----ብቄዋለው። ያ__ እ______ – ያ__ ጠ______ ያ-ን እ-ብ-ዋ-ው – ያ-ን ጠ-ቄ-ለ-። ------------------------- ያንን እጠብቀዋለው – ያንን ጠብቄዋለው። 0
inē--er--aw--g--i-onya--. i__ t____________________ i-ē t-r-d-w-/-e-i-o-y-l-. ------------------------- inē teredawi/gebitonyali.
Explic asta – am explicat asta. ያንን-እኔ -ስረ------ያ-ን--- ---ድቻ-ው። ያ__ እ_ አ_____ – ያ__ እ_ አ_______ ያ-ን እ- አ-ረ-ለ- – ያ-ን እ- አ-ረ-ቻ-ው- ------------------------------- ያንን እኔ አስረዳለው – ያንን እኔ አስረድቻለው። 0
in--t-red---/-e-i-----l-. i__ t____________________ i-ē t-r-d-w-/-e-i-o-y-l-. ------------------------- inē teredawi/gebitonyali.
Cunosc asta – am cunoscut asta. ያ----ው-ዋ---- እ- ያን- አውቄ-ለው። ያ__ አ_____ – እ_ ያ__ አ______ ያ-ን አ-ቀ-ለ- – እ- ያ-ን አ-ቄ-ለ-። --------------------------- ያንን አውቀዋለው – እኔ ያንን አውቄዋለው። 0
mu-u---s’i-u-u-geb-t--y-l-- m-lu -͟s’-h-fun--te-----h-w--ew-. m___ t͟_______ g___________ m___ t͟_________ t_______________ m-l- t-s-i-u-u g-b-t-n-a-i- m-l- t-s-i-u-u-i t-r-d-c-ē-a-e-i- ------------------------------------------------------------- mulu t͟s’ihufu gebitonyali/ mulu t͟s’ihufuni teredichēwalewi.

Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă.

În timp ce citesc, multilingvii traduc în limba lor maternă, inconştient. Asta se întâmplă automat, cititorii nu îşi dau seama. Creierul nostru funcţionează ca un traducător simultan. Dar nu traduce chiar tot! Un studiu a demonstrat că un filtru interior apare în creierul nostru. Acest filtru decide ce trebuie tradus. Şi se pare că acesta ignoră anumite cuvinte. Cuvintele negative nu sunt traduse în limba maternă. Pentru experimentul lor, cercetătorii au ales vorbitori nativi de limba chineză. Toţi subiecţii vorbeau engleza ca a doua limbă. Ei trebuiau să evalueze diferite cuvinte englezeşti. Cuvintele aveau diferite conţinuturi emoţionale. Era vorba de termeni pozitivi, negativi sau neutri. În timp ce ei citeau cuvintele, creierul le-a fost examinat. Adică, cercetătorii le-au măsurat activitatea electrică a creierului. Astfel, ei au putut studia cum lucrează creierul. Anumite semnale erau transmise când cuvintele erau traduse. Ele dovedesc că creierul este activ. Dar pentru cuvintele negative, subiecţii n-au avut activitate. Au fost traduse doar cuvintele pozitive şi neutre. Cercetătorii nu ştiu încă de ce se întămplă aşa. Teoretic, creierul ar trebui să traducă toate cuvintele, fără excepţii. Dar e posibil ca filtrul să verifice rapid fiecare cuvânt. El este analizat în timp ce este citit în limba străină. Dacă un cuvânt este negativ, memoria est blocată. Cu alte cuvinte, nu se poate gândi la acel cuvânt în limba sa maternă. Oamenii pot reacţiona foarte uşor la cuvinte. Probabil, creierul vrea să-i protejeze de şocuri emoţionale...