Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   el Ερωτήσεις – παρελθοντικός 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [ογδόντα έξι]

86 [ogdónta éxi]

Ερωτήσεις – παρελθοντικός 2

Erōtḗseis – parelthontikós 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Ποια -ρ--ά---φ-ρε-ε-; Π___ γ______ φ_______ Π-ι- γ-α-ά-α φ-ρ-σ-ς- --------------------- Ποια γραβάτα φόρεσες; 0
Er-t----s-- p--------tik-- 2 E________ – p_____________ 2 E-ō-ḗ-e-s – p-r-l-h-n-i-ó- 2 ---------------------------- Erōtḗseis – parelthontikós 2
Ce maşină ai cumpărat? Πο------ο-ί-η-----ό-α---; Π___ α_________ α________ Π-ι- α-τ-κ-ν-τ- α-ό-α-ε-; ------------------------- Ποιο αυτοκίνητο αγόρασες; 0
E----se-- – p--elt-ont---s 2 E________ – p_____________ 2 E-ō-ḗ-e-s – p-r-l-h-n-i-ó- 2 ---------------------------- Erōtḗseis – parelthontikós 2
La ce revistă te-ai abonat? Σε------ε----ρί-- έ-ιν---συν---μητ--; Σ_ π___ ε________ έ_____ σ___________ Σ- π-ι- ε-η-ε-ί-α έ-ι-ε- σ-ν-ρ-μ-τ-ς- ------------------------------------- Σε ποιά εφημερίδα έγινες συνδρομητής; 0
P-i--g---á-----ó-e-es? P___ g______ p________ P-i- g-a-á-a p-ó-e-e-? ---------------------- Poia grabáta phóreses?
Pe cine aţi văzut? Π-ιο- εί----; Π____ ε______ Π-ι-ν ε-δ-τ-; ------------- Ποιον είδατε; 0
P-i- gra-áta--hóreses? P___ g______ p________ P-i- g-a-á-a p-ó-e-e-? ---------------------- Poia grabáta phóreses?
Cu cine v-aţi întâlnit? Ποι-- -υναντ--α-ε; Π____ σ___________ Π-ι-ν σ-ν-ν-ή-α-ε- ------------------ Ποιον συναντήσατε; 0
Po---g-ab------ó----s? P___ g______ p________ P-i- g-a-á-a p-ó-e-e-? ---------------------- Poia grabáta phóreses?
Pe cine aţi recunoscut? Π---- α---ν-ρί-α--; Π____ α____________ Π-ι-ν α-α-ν-ρ-σ-τ-; ------------------- Ποιον αναγνωρίσατε; 0
P-----ut---n-t--ag-r---s? P___ a_________ a________ P-i- a-t-k-n-t- a-ó-a-e-? ------------------------- Poio autokínēto agórases?
Când v-aţi trezit? Πότ----κωθ-κ---; Π___ σ__________ Π-τ- σ-κ-θ-κ-τ-; ---------------- Πότε σηκωθήκατε; 0
Po-- -utokínēto--g-ra-e-? P___ a_________ a________ P-i- a-t-k-n-t- a-ó-a-e-? ------------------------- Poio autokínēto agórases?
Când aţi început? Π-τ- -εκι--σ-τε; Π___ ξ__________ Π-τ- ξ-κ-ν-σ-τ-; ---------------- Πότε ξεκινήσατε; 0
P--o aut--í-ēto a--ras--? P___ a_________ a________ P-i- a-t-k-n-t- a-ó-a-e-? ------------------------- Poio autokínēto agórases?
Când v-aţi oprit? Πότε-στα-α-ή-α--; Π___ σ___________ Π-τ- σ-α-α-ή-α-ε- ----------------- Πότε σταματήσατε; 0
Se---i- eph-m--í-- ég--e---y--r-----s? S_ p___ e_________ é_____ s___________ S- p-i- e-h-m-r-d- é-i-e- s-n-r-m-t-s- -------------------------------------- Se poiá ephēmerída égines syndromētḗs?
De ce v-aţi trezit? Γ--τ- ---νή--τ-; Γ____ ξ_________ Γ-α-ί ξ-π-ή-α-ε- ---------------- Γιατί ξυπνήσατε; 0
Se--oiá--ph--er-da--g---- -y-dro-ē-ḗs? S_ p___ e_________ é_____ s___________ S- p-i- e-h-m-r-d- é-i-e- s-n-r-m-t-s- -------------------------------------- Se poiá ephēmerída égines syndromētḗs?
De ce aţi devenit profesor? Γ-ατί -ίνατ---άσ-α---; Γ____ γ_____ δ________ Γ-α-ί γ-ν-τ- δ-σ-α-ο-; ---------------------- Γιατί γίνατε δάσκαλος; 0
Se poi- ep--m-r--a égine- synd----tḗs? S_ p___ e_________ é_____ s___________ S- p-i- e-h-m-r-d- é-i-e- s-n-r-m-t-s- -------------------------------------- Se poiá ephēmerída égines syndromētḗs?
De ce aţi luat un taxi? Γιατ- π---τε--αξί; Γ____ π_____ τ____ Γ-α-ί π-ρ-τ- τ-ξ-; ------------------ Γιατί πήρατε ταξί; 0
P---- -í-at-? P____ e______ P-i-n e-d-t-? ------------- Poion eídate?
De unde aţi venit? Απ- πού -ρ-ατ-; Α__ π__ ή______ Α-ό π-ύ ή-θ-τ-; --------------- Από πού ήρθατε; 0
P-i----íd-t-? P____ e______ P-i-n e-d-t-? ------------- Poion eídate?
Unde aţi mers? Π---πήγατ-; Π__ π______ Π-ύ π-γ-τ-; ----------- Πού πήγατε; 0
Poio- -í----? P____ e______ P-i-n e-d-t-? ------------- Poion eídate?
Unde aţi fost? Πού-ή--στ--; Π__ ή_______ Π-ύ ή-α-τ-ν- ------------ Πού ήσασταν; 0
Po-o- -y----ḗ----? P____ s___________ P-i-n s-n-n-ḗ-a-e- ------------------ Poion synantḗsate?
Cui i-ai ajutat? Π-ι-ν-β-----ες; Π____ β________ Π-ι-ν β-ή-η-ε-; --------------- Ποιον βοήθησες; 0
P-io- synan--s-te? P____ s___________ P-i-n s-n-n-ḗ-a-e- ------------------ Poion synantḗsate?
Cui i-ai scris? Σ--ποιο- -γρα-ες; Σ_ π____ έ_______ Σ- π-ι-ν έ-ρ-ψ-ς- ----------------- Σε ποιον έγραψες; 0
Poi-n----a-t---te? P____ s___________ P-i-n s-n-n-ḗ-a-e- ------------------ Poion synantḗsate?
Cui i-ai răspuns? Σε-πο--ν -π----σε-; Σ_ π____ α_________ Σ- π-ι-ν α-ά-τ-σ-ς- ------------------- Σε ποιον απάντησες; 0
P--on a-ag-ō---a--? P____ a____________ P-i-n a-a-n-r-s-t-? ------------------- Poion anagnōrísate?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.