Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   el Κτητικές αντωνυμίες 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [εξήντα έξι]

66 [exḗnta éxi]

Κτητικές αντωνυμίες 1

Ktētikés antōnymíes 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
eu – al meu εγώ-- -ι-ό μ-υ ε__ – δ___ μ__ ε-ώ – δ-κ- μ-υ -------------- εγώ – δικό μου 0
Kt-----s -nt--ymí-s 1 K_______ a_________ 1 K-ē-i-é- a-t-n-m-e- 1 --------------------- Ktētikés antōnymíes 1
Nu îmi găsesc cheile. Δ-- βρ--κω-τ- κ--ι-ί μ--. Δ__ β_____ τ_ κ_____ μ___ Δ-ν β-ί-κ- τ- κ-ε-δ- μ-υ- ------------------------- Δεν βρίσκω το κλειδί μου. 0
Kt-tik-s-an-ōn--íes 1 K_______ a_________ 1 K-ē-i-é- a-t-n-m-e- 1 --------------------- Ktētikés antōnymíes 1
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Δε- -ρ--κω-το--ι----ριό--ου. Δ__ β_____ τ_ ε________ μ___ Δ-ν β-ί-κ- τ- ε-σ-τ-ρ-ό μ-υ- ---------------------------- Δεν βρίσκω το εισιτήριό μου. 0
e-ṓ-- -ik- m-u e__ – d___ m__ e-ṓ – d-k- m-u -------------- egṓ – dikó mou
tu – al tău εσ--–--ι-- --υ ε__ – δ___ σ__ ε-ύ – δ-κ- σ-υ -------------- εσύ – δικό σου 0
e---–-d-kó-mou e__ – d___ m__ e-ṓ – d-k- m-u -------------- egṓ – dikó mou
Ţi-ai găsit cheile? Βρή-ε- ---κλ---ί -ου; Β_____ τ_ κ_____ σ___ Β-ή-ε- τ- κ-ε-δ- σ-υ- --------------------- Βρήκες το κλειδί σου; 0
eg--–-di-ó-m-u e__ – d___ m__ e-ṓ – d-k- m-u -------------- egṓ – dikó mou
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Β------το-ε-σιτή-ι----υ; Β_____ τ_ ε________ σ___ Β-ή-ε- τ- ε-σ-τ-ρ-ό σ-υ- ------------------------ Βρήκες το εισιτήριό σου; 0
De- brí-kō-to kl-i-í ---. D__ b_____ t_ k_____ m___ D-n b-í-k- t- k-e-d- m-u- ------------------------- Den brískō to kleidí mou.
el – al lui αυτ---– --κό---υ α____ – δ___ τ__ α-τ-ς – δ-κ- τ-υ ---------------- αυτός – δικό του 0
D-n -r---ō-to kleidí---u. D__ b_____ t_ k_____ m___ D-n b-í-k- t- k-e-d- m-u- ------------------------- Den brískō to kleidí mou.
Ştii unde sunt cheile lui? Ξέ-ε-ς--ού-εί--- τ---λ-ι---το-; Ξ_____ π__ ε____ τ_ κ_____ τ___ Ξ-ρ-ι- π-ύ ε-ν-ι τ- κ-ε-δ- τ-υ- ------------------------------- Ξέρεις πού είναι το κλειδί του; 0
Den-br-sk---- ---i---m--. D__ b_____ t_ k_____ m___ D-n b-í-k- t- k-e-d- m-u- ------------------------- Den brískō to kleidí mou.
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ξ----- -ο- ------το-εισι-ή-ι---ο-; Ξ_____ π__ ε____ τ_ ε________ τ___ Ξ-ρ-ι- π-ύ ε-ν-ι τ- ε-σ-τ-ρ-ό τ-υ- ---------------------------------- Ξέρεις πού είναι το εισιτήριό του; 0
De- brí--ō t- e-si-ḗ-ió--ou. D__ b_____ t_ e________ m___ D-n b-í-k- t- e-s-t-r-ó m-u- ---------------------------- Den brískō to eisitḗrió mou.
ea – al ei αυ-ή-–---κό τ-ς α___ – δ___ τ__ α-τ- – δ-κ- τ-ς --------------- αυτή – δικό της 0
D-n brí-kō-----is--ḗ-----ou. D__ b_____ t_ e________ m___ D-n b-í-k- t- e-s-t-r-ó m-u- ---------------------------- Den brískō to eisitḗrió mou.
Banii ei au dispărut. Έ--σε-τ- λε-τά -ης. Έ____ τ_ λ____ τ___ Έ-α-ε τ- λ-φ-ά τ-ς- ------------------- Έχασε τα λεφτά της. 0
Den------ō-to -i--tḗrió--o-. D__ b_____ t_ e________ m___ D-n b-í-k- t- e-s-t-r-ó m-u- ---------------------------- Den brískō to eisitḗrió mou.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Έ------α--τ-ν-π---ω-ι---της --ρτ-. Έ____ κ__ τ__ π________ τ__ κ_____ Έ-α-ε κ-ι τ-ν π-σ-ω-ι-ή τ-ς κ-ρ-α- ---------------------------------- Έχασε και την πιστωτική της κάρτα. 0
e---- dikó --u e__ – d___ s__ e-ý – d-k- s-u -------------- esý – dikó sou
noi – al nostru εμε-----δι-ό μας ε____ – δ___ μ__ ε-ε-ς – δ-κ- μ-ς ---------------- εμείς – δικό μας 0
e-- –---k- -ou e__ – d___ s__ e-ý – d-k- s-u -------------- esý – dikó sou
Bunicul nostru este bolnav. Ο--α--ο-----ς--ίναι ά-ρ--τ-ς. Ο π______ μ__ ε____ ά________ Ο π-π-ο-ς μ-ς ε-ν-ι ά-ρ-σ-ο-. ----------------------------- Ο παππούς μας είναι άρρωστος. 0
e-ý-– di-ó s-u e__ – d___ s__ e-ý – d-k- s-u -------------- esý – dikó sou
Bunica noastră este sănătoasă. Η-γ--γι----ς ε---ι -γ-ής. Η γ_____ μ__ ε____ υ_____ Η γ-α-ι- μ-ς ε-ν-ι υ-ι-ς- ------------------------- Η γιαγιά μας είναι υγιής. 0
B-ḗke--t--k----- s-u? B_____ t_ k_____ s___ B-ḗ-e- t- k-e-d- s-u- --------------------- Brḗkes to kleidí sou?
voi – al vostru εσε---- δ----σ-ς ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
Br--es to--l-i-í ---? B_____ t_ k_____ s___ B-ḗ-e- t- k-e-d- s-u- --------------------- Brḗkes to kleidí sou?
Copii, unde este tăticul vostru? Παιδ--- πού ε-ν-----μ-αμπά---ας; Π______ π__ ε____ ο μ______ σ___ Π-ι-ι-, π-ύ ε-ν-ι ο μ-α-π-ς σ-ς- -------------------------------- Παιδιά, πού είναι ο μπαμπάς σας; 0
Br--es-to --e-d- -o-? B_____ t_ k_____ s___ B-ḗ-e- t- k-e-d- s-u- --------------------- Brḗkes to kleidí sou?
Copii, unde este mămica voastră? Παιδ----πο- ε-να--η -αμ--σ--; Π______ π__ ε____ η μ___ σ___ Π-ι-ι-, π-ύ ε-ν-ι η μ-μ- σ-ς- ----------------------------- Παιδιά, πού είναι η μαμά σας; 0
Br--es--o ei-it-----s--? B_____ t_ e________ s___ B-ḗ-e- t- e-s-t-r-ó s-u- ------------------------ Brḗkes to eisitḗrió sou?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.