Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   el Κτητικές αντωνυμίες 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [εξήντα επτά]

67 [exḗnta eptá]

Κτητικές αντωνυμίες 2

Ktētikés antōnymíes 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
ochelarii τ- -υ---ά τ_ γ_____ τ- γ-α-ι- --------- τα γυαλιά 0
Kt---kés---tōny---s-2 K_______ a_________ 2 K-ē-i-é- a-t-n-m-e- 2 --------------------- Ktētikés antōnymíes 2
Şi-a uitat ochelarii. Ξ--α------γ-αλ-ά--ο-. Ξ_____ τ_ γ_____ τ___ Ξ-χ-σ- τ- γ-α-ι- τ-υ- --------------------- Ξέχασε τα γυαλιά του. 0
Ktē-i--- antō-ymí-s-2 K_______ a_________ 2 K-ē-i-é- a-t-n-m-e- 2 --------------------- Ktētikés antōnymíes 2
Unde şi-a pus ochelarii? Μα-πο- -χε--τα --α-ιά-τ--; Μ_ π__ έ___ τ_ γ_____ τ___ Μ- π-ύ έ-ε- τ- γ-α-ι- τ-υ- -------------------------- Μα πού έχει τα γυαλιά του; 0
ta--y-l-á t_ g_____ t- g-a-i- --------- ta gyaliá
ceasul το ρ---ι τ_ ρ____ τ- ρ-λ-ι -------- το ρολόι 0
t---y--iá t_ g_____ t- g-a-i- --------- ta gyaliá
Ceasul lui este stricat. Τ- ρ-λόι---- -ά-ασ-. Τ_ ρ____ τ__ χ______ Τ- ρ-λ-ι τ-υ χ-λ-σ-. -------------------- Το ρολόι του χάλασε. 0
ta --a-iá t_ g_____ t- g-a-i- --------- ta gyaliá
Ceasul atârnă pe perete. Το-ρ-λό- κρέ--ται------τοίχο. Τ_ ρ____ κ_______ σ___ τ_____ Τ- ρ-λ-ι κ-έ-ε-α- σ-ο- τ-ί-ο- ----------------------------- Το ρολόι κρέμεται στον τοίχο. 0
Xé-hase-t----a--á t-u. X______ t_ g_____ t___ X-c-a-e t- g-a-i- t-u- ---------------------- Xéchase ta gyaliá tou.
paşaportul τ--δ-α---ή--ο τ_ δ_________ τ- δ-α-α-ή-ι- ------------- το διαβατήριο 0
Xéchase-----y-l-á-t--. X______ t_ g_____ t___ X-c-a-e t- g-a-i- t-u- ---------------------- Xéchase ta gyaliá tou.
Şi-a pierdut paşaportul. Έ-ασε -- -ι-βατ-ρ-- το-. Έ____ τ_ δ_________ τ___ Έ-α-ε τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------ Έχασε το διαβατήριό του. 0
X-chase--- -yali- t--. X______ t_ g_____ t___ X-c-a-e t- g-a-i- t-u- ---------------------- Xéchase ta gyaliá tou.
Unde şi-a pus paşaportul? Μ----ύ -χε------ι-β-τήριό το-; Μ_ π__ έ___ τ_ δ_________ τ___ Μ- π-ύ έ-ε- τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------------ Μα πού έχει το διαβατήριό του; 0
Ma p-------i--a----liá-t-u? M_ p__ é____ t_ g_____ t___ M- p-ú é-h-i t- g-a-i- t-u- --------------------------- Ma poú échei ta gyaliá tou?
ei – al lor α---------ά --υς α___ – δ___ τ___ α-τ- – δ-κ- τ-υ- ---------------- αυτά – δικά τους 0
M- -o- -ch-i--a--y-----t--? M_ p__ é____ t_ g_____ t___ M- p-ú é-h-i t- g-a-i- t-u- --------------------------- Ma poú échei ta gyaliá tou?
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Τα π--δ-ά-δεν -π-ρο-ν-ν- --ο-ν --υς-γ--ε-ς---υ-. Τ_ π_____ δ__ μ______ ν_ β____ τ___ γ_____ τ____ Τ- π-ι-ι- δ-ν μ-ο-ο-ν ν- β-ο-ν τ-υ- γ-ν-ί- τ-υ-. ------------------------------------------------ Τα παιδιά δεν μπορούν να βρουν τους γονείς τους. 0
M---oú--c-ei ---g-a--á t-u? M_ p__ é____ t_ g_____ t___ M- p-ú é-h-i t- g-a-i- t-u- --------------------------- Ma poú échei ta gyaliá tou?
Dar iată, vin părinţii lor! Α-λ- --,-έ--οντ----ι -ον----τους! Α___ ν__ έ_______ ο_ γ_____ τ____ Α-λ- ν-, έ-χ-ν-α- ο- γ-ν-ί- τ-υ-! --------------------------------- Αλλά να, έρχονται οι γονείς τους! 0
to -o-ói t_ r____ t- r-l-i -------- to rolói
dumneavoastră – al dumneavoastră εσ-ί--– --κό--ας ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
t--r-lói t_ r____ t- r-l-i -------- to rolói
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Πώς ------ο--αξίδι--α-,--ύ-ι--Mü--er; Π__ ή___ τ_ τ_____ σ___ κ____ M______ Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; ------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κύριε Müller; 0
to---lói t_ r____ t- r-l-i -------- to rolói
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Π-- -ί-αι η---ν-ί-α σ-ς, -ύρ-ε--ül-e-; Π__ ε____ η γ______ σ___ κ____ M______ Π-ύ ε-ν-ι η γ-ν-ί-α σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; -------------------------------------- Πού είναι η γυναίκα σας, κύριε Müller; 0
To-rol---to- c----se. T_ r____ t__ c_______ T- r-l-i t-u c-á-a-e- --------------------- To rolói tou chálase.
dumneavoastră – a dumneavoastră εσείς ----κό-σ-ς ε____ – δ___ σ__ ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
T--rol-i--o-----las-. T_ r____ t__ c_______ T- r-l-i t-u c-á-a-e- --------------------- To rolói tou chálase.
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Π-- --α- τ---α--δ- σα-,----ία --h--dt; Π__ ή___ τ_ τ_____ σ___ κ____ S_______ Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κυρία Schmidt; 0
To----ói to- -há----. T_ r____ t__ c_______ T- r-l-i t-u c-á-a-e- --------------------- To rolói tou chálase.
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Π---ε--αι---άντρα---ας,-κ---- -c-midt; Π__ ε____ ο ά_____ σ___ κ____ S_______ Π-ύ ε-ν-ι ο ά-τ-α- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πού είναι ο άντρας σας, κυρία Schmidt; 0
T--r-l-i-krém---i-s--n t-ích-. T_ r____ k_______ s___ t______ T- r-l-i k-é-e-a- s-o- t-í-h-. ------------------------------ To rolói krémetai ston toícho.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!