Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   bg Притежателни местоимения 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шейсет и седем]

67 [sheyset i sedem]

Притежателни местоимения 2

Pritezhatelni mestoimeniya 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
ochelarii О-ила О____ О-и-а ----- Очила 0
P-i---h---ln- ---to----i-a 2 P____________ m___________ 2 P-i-e-h-t-l-i m-s-o-m-n-y- 2 ---------------------------- Pritezhatelni mestoimeniya 2
Şi-a uitat ochelarii. Т-- за--а-и-с-о-т- -чила / очи---а -и. Т__ з______ с_____ о____ / о______ с__ Т-й з-б-а-и с-о-т- о-и-а / о-и-а-а с-. -------------------------------------- Той забрави своите очила / очилата си. 0
P-it-zhate--i m-s-o--eni---2 P____________ m___________ 2 P-i-e-h-t-l-i m-s-o-m-n-y- 2 ---------------------------- Pritezhatelni mestoimeniya 2
Unde şi-a pus ochelarii? Къ-- л- са--ег-в--е-оч--а-------ата м-? К___ л_ с_ н_______ о____ / о______ м__ К-д- л- с- н-г-в-т- о-и-а / о-и-а-а м-? --------------------------------------- Къде ли са неговите очила / очилата му? 0
Ochila O_____ O-h-l- ------ Ochila
ceasul Ч-со-ник Ч_______ Ч-с-в-и- -------- Часовник 0
O-h--a O_____ O-h-l- ------ Ochila
Ceasul lui este stricat. Н-гов--т-ч--о--и--/ часов--к------е -о-----н. Н_______ ч_______ / ч_________ м_ е п________ Н-г-в-я- ч-с-в-и- / ч-с-в-и-ъ- м- е п-в-е-е-. --------------------------------------------- Неговият часовник / часовникът му е повреден. 0
O--ila O_____ O-h-l- ------ Ochila
Ceasul atârnă pe perete. Часовн-к-т-в--и--а с-ен-т-. Ч_________ в___ н_ с_______ Ч-с-в-и-ъ- в-с- н- с-е-а-а- --------------------------- Часовникът виси на стената. 0
T-y-z-bra-i -v--t----hi-a - -----a-a s-. T__ z______ s_____ o_____ / o_______ s__ T-y z-b-a-i s-o-t- o-h-l- / o-h-l-t- s-. ---------------------------------------- Toy zabravi svoite ochila / ochilata si.
paşaportul П-спорт П______ П-с-о-т ------- Паспорт 0
To- -abr-v--s--i---o-h-l----ochilat--si. T__ z______ s_____ o_____ / o_______ s__ T-y z-b-a-i s-o-t- o-h-l- / o-h-l-t- s-. ---------------------------------------- Toy zabravi svoite ochila / ochilata si.
Şi-a pierdut paşaportul. Т-й з-губи-с-о--п---орт-/ --сп-р---с-. Т__ з_____ с___ п______ / п_______ с__ Т-й з-г-б- с-о- п-с-о-т / п-с-о-т- с-. -------------------------------------- Той загуби своя паспорт / паспорта си. 0
T------r-v- s-o-------i-a-/-oc-i-at- s-. T__ z______ s_____ o_____ / o_______ s__ T-y z-b-a-i s-o-t- o-h-l- / o-h-l-t- s-. ---------------------------------------- Toy zabravi svoite ochila / ochilata si.
Unde şi-a pus paşaportul? Къ-е--- е--ег-в-------п-------а-п--т-т--у? К___ л_ е н_______ п______ / п________ м__ К-д- л- е н-г-в-я- п-с-о-т / п-с-о-т-т м-? ------------------------------------------ Къде ли е неговият паспорт / паспортът му? 0
Ky---l- s--n-go---e o---l--/ -----ata--u? K___ l_ s_ n_______ o_____ / o_______ m__ K-d- l- s- n-g-v-t- o-h-l- / o-h-l-t- m-? ----------------------------------------- Kyde li sa negovite ochila / ochilata mu?
ei – al lor т--– --х-- / сво--/-си т_ – т____ / с___ / с_ т- – т-х-н / с-о- / с- ---------------------- те – техен / свои / си 0
K-d- ---s------v-te-o---la-- ---il--- m-? K___ l_ s_ n_______ o_____ / o_______ m__ K-d- l- s- n-g-v-t- o-h-l- / o-h-l-t- m-? ----------------------------------------- Kyde li sa negovite ochila / ochilata mu?
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Де-а---н- --г-т-да--а-еря--с--и---ро-и------ -о---ел-те си. Д_____ н_ м____ д_ н______ с_____ р_______ / р_________ с__ Д-ц-т- н- м-г-т д- н-м-р-т с-о-т- р-д-т-л- / р-д-т-л-т- с-. ----------------------------------------------------------- Децата не могат да намерят своите родители / родителите си. 0
Ky-e--i-sa n--ov--- oc-i-a / oc-------mu? K___ l_ s_ n_______ o_____ / o_______ m__ K-d- l- s- n-g-v-t- o-h-l- / o-h-l-t- m-? ----------------------------------------- Kyde li sa negovite ochila / ochilata mu?
Dar iată, vin părinţii lor! Н-----т---техн-т- --д-т-л------ди--л--- им-идва-! Н_ е_ т__ т______ р_______ / р_________ и_ и_____ Н- е- т-м т-х-и-е р-д-т-л- / р-д-т-л-т- и- и-в-т- ------------------------------------------------- Но ей там техните родители / родителите им идват! 0
Chas--n-k C________ C-a-o-n-k --------- Chasovnik
dumneavoastră – al dumneavoastră Ви--- Ва- /--и В__ – В__ / В_ В-е – В-ш / В- -------------- Вие – Ваш / Ви 0
C-a--vn-k C________ C-a-o-n-k --------- Chasovnik
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Ка- --ш- Ва-е---п--у--не /-п-т--а-ето--и- -о-по--н-М-л-р? К__ б___ В_____ п_______ / п_________ В__ г_______ М_____ К-к б-ш- В-ш-т- п-т-в-н- / п-т-в-н-т- В-, г-с-о-и- М-л-р- --------------------------------------------------------- Как беше Вашето пътуване / пътуването Ви, господин Мюлер? 0
C--so-n-k C________ C-a-o-n-k --------- Chasovnik
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Къ-е---Вашат- ж-на /-ж--а Ви, г----д---М--ер? К___ е В_____ ж___ / ж___ В__ г_______ М_____ К-д- е В-ш-т- ж-н- / ж-н- В-, г-с-о-и- М-л-р- --------------------------------------------- Къде е Вашата жена / жена Ви, господин Мюлер? 0
Neg-viya- cha-ovnik --c-a---niky- mu -e--ovreden. N________ c________ / c__________ m_ y_ p________ N-g-v-y-t c-a-o-n-k / c-a-o-n-k-t m- y- p-v-e-e-. ------------------------------------------------- Negoviyat chasovnik / chasovnikyt mu ye povreden.
dumneavoastră – a dumneavoastră В-е - -аш - -и В__ – В__ / В_ В-е – В-ш / В- -------------- Вие – Ваш / Ви 0
N---v-ya- c-asovnik-/ --a-ov--kyt-mu-ye po----en. N________ c________ / c__________ m_ y_ p________ N-g-v-y-t c-a-o-n-k / c-a-o-n-k-t m- y- p-v-e-e-. ------------------------------------------------- Negoviyat chasovnik / chasovnikyt mu ye povreden.
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? К-к беше ---ет---ъту--не------ув-нет--Ви- г--пожо--м-т? К__ б___ В_____ п_______ / п_________ В__ г______ Ш____ К-к б-ш- В-ш-т- п-т-в-н- / п-т-в-н-т- В-, г-с-о-о Ш-и-? ------------------------------------------------------- Как беше Вашето пътуване / пътуването Ви, госпожо Шмит? 0
N---viy-t ch--o-n-k-- ch-s-v---yt m- -e--------n. N________ c________ / c__________ m_ y_ p________ N-g-v-y-t c-a-o-n-k / c-a-o-n-k-t m- y- p-v-e-e-. ------------------------------------------------- Negoviyat chasovnik / chasovnikyt mu ye povreden.
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Къ---е -ашият мъж - ---ъ---и,--ос---- Шми-? К___ е В_____ м__ / м____ В__ г______ Ш____ К-д- е В-ш-я- м-ж / м-ж-т В-, г-с-о-о Ш-и-? ------------------------------------------- Къде е Вашият мъж / мъжът Ви, госпожо Шмит? 0
C-as-vn-kyt vi-- na sten-ta. C__________ v___ n_ s_______ C-a-o-n-k-t v-s- n- s-e-a-a- ---------------------------- Chasovnikyt visi na stenata.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!