Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   bg моля за нещо

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [седемдесет и четири]

74 [sedemdeset i chetiri]

моля за нещо

molya za neshcho

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? М----л---а -e п-дс--иже-е-? М___ л_ д_ м_ п__________ ? М-ж- л- д- м- п-д-т-и-е-е ? --------------------------- Може ли да мe подстрижете ? 0
m-l-a za neshcho m____ z_ n______ m-l-a z- n-s-c-o ---------------- molya za neshcho
Nu prea scurt, vă rog. Н--мн--о--ъ--, -ол-. Н_ м____ к____ м____ Н- м-о-о к-с-, м-л-. -------------------- Не много късо, моля. 0
mo----z- ne-h-ho m____ z_ n______ m-l-a z- n-s-c-o ---------------- molya za neshcho
Ceva mai scurt, vă rog. М---о-по-къ-о---о--. М____ п_______ м____ М-л-о п---ъ-о- м-л-. -------------------- Малко по-късо, моля. 0
M-zhe li-d---- p--st--------? M____ l_ d_ m_ p___________ ? M-z-e l- d- m- p-d-t-i-h-t- ? ----------------------------- Mozhe li da me podstrizhete ?
Puteţi developa pozele? Мож---- да---ояв-т--с---к-т-? М___ л_ д_ п_______ с________ М-ж- л- д- п-о-в-т- с-и-к-т-? ----------------------------- Може ли да проявите снимките? 0
M-zh---i da--e--o---r-zh--e-? M____ l_ d_ m_ p___________ ? M-z-e l- d- m- p-d-t-i-h-t- ? ----------------------------- Mozhe li da me podstrizhete ?
Pozele sunt pe CD. Сн--кит- -------о-па--ди-ка. С_______ с_ н_ к____________ С-и-к-т- с- н- к-м-а-т-и-к-. ---------------------------- Снимките са на компактдиска. 0
Mozh- li--a-m-----st---hete ? M____ l_ d_ m_ p___________ ? M-z-e l- d- m- p-d-t-i-h-t- ? ----------------------------- Mozhe li da me podstrizhete ?
Pozele sunt în aparatul foto. С-----т---а --кам----а. С_______ с_ в к________ С-и-к-т- с- в к-м-р-т-. ----------------------- Снимките са в камерата. 0
Ne -no-- --so, -olya. N_ m____ k____ m_____ N- m-o-o k-s-, m-l-a- --------------------- Ne mnogo kyso, molya.
Îmi puteţi repara ceasul? Мо---л- -а по---ви-е -ас-в--к-? М___ л_ д_ п________ ч_________ М-ж- л- д- п-п-а-и-е ч-с-в-и-а- ------------------------------- Може ли да поправите часовника? 0
N- ----o k-s---mol-a. N_ m____ k____ m_____ N- m-o-o k-s-, m-l-a- --------------------- Ne mnogo kyso, molya.
Sticla este spartă. Стъ-ло---- с---ен-. С_______ е с_______ С-ъ-л-т- е с-у-е-о- ------------------- Стъклото е счупено. 0
N- mn-go -y--, mo---. N_ m____ k____ m_____ N- m-o-o k-s-, m-l-a- --------------------- Ne mnogo kyso, molya.
Bateria este goală. Бате--я-- е--зт--е-а. Б________ е и________ Б-т-р-я-а е и-т-щ-н-. --------------------- Батерията е изтощена. 0
M-lko p--k-s---m----. M____ p_______ m_____ M-l-o p---y-o- m-l-a- --------------------- Malko po-kyso, molya.
Îmi puteţi călca cămaşa? Мо-е-л--да -згла-и-- р-за-а? М___ л_ д_ и________ р______ М-ж- л- д- и-г-а-и-е р-з-т-? ---------------------------- Може ли да изгладите ризата? 0
M-lk---o-----,--o--a. M____ p_______ m_____ M-l-o p---y-o- m-l-a- --------------------- Malko po-kyso, molya.
Îmi puteţi curăţa pantalonii? М-же--и-д- ------ите--а---л-на? М___ л_ д_ п________ п_________ М-ж- л- д- п-ч-с-и-е п-н-а-о-а- ------------------------------- Може ли да почистите панталона? 0
M--k- ----ys-- m--ya. M____ p_______ m_____ M-l-o p---y-o- m-l-a- --------------------- Malko po-kyso, molya.
Îmi puteţi repara pantofii? Може л---- -оп-а---е об-в-ит-? М___ л_ д_ п________ о________ М-ж- л- д- п-п-а-и-е о-у-к-т-? ------------------------------ Може ли да поправите обувките? 0
Mo--e li d--pr-yav-te-sn---it-? M____ l_ d_ p________ s________ M-z-e l- d- p-o-a-i-e s-i-k-t-? ------------------------------- Mozhe li da proyavite snimkite?
Îmi daţi vă rog un foc? Може -и -- м---а--т--о----е? М___ л_ д_ м_ д_____ о______ М-ж- л- д- м- д-д-т- о-ъ-ч-? ---------------------------- Може ли да ми дадете огънче? 0
Mo--e -- da-proy--i-- sn--kit-? M____ l_ d_ p________ s________ M-z-e l- d- p-o-a-i-e s-i-k-t-? ------------------------------- Mozhe li da proyavite snimkite?
Aveţi chibrite sau o brichetă? И-ате -и-кибри----и -а--л-а? И____ л_ к_____ и__ з_______ И-а-е л- к-б-и- и-и з-п-л-а- ---------------------------- Имате ли кибрит или запалка? 0
M--he-li -a---o-a---e -nimkite? M____ l_ d_ p________ s________ M-z-e l- d- p-o-a-i-e s-i-k-t-? ------------------------------- Mozhe li da proyavite snimkite?
Aveţi o scrumieră? И-а-е ли---пе-н-к? И____ л_ п________ И-а-е л- п-п-л-и-? ------------------ Имате ли пепелник? 0
S--m-it--s- -a--o-pak-d--k-. S_______ s_ n_ k____________ S-i-k-t- s- n- k-m-a-t-i-k-. ---------------------------- Snimkite sa na kompaktdiska.
Fumaţi ţigări? Пуш--е-ли п--и? П_____ л_ п____ П-ш-т- л- п-р-? --------------- Пушите ли пури? 0
Snim--t--s- na--o-p-ktd-s--. S_______ s_ n_ k____________ S-i-k-t- s- n- k-m-a-t-i-k-. ---------------------------- Snimkite sa na kompaktdiska.
Fumaţi ţigarete? Пушите ли --га--? П_____ л_ ц______ П-ш-т- л- ц-г-р-? ----------------- Пушите ли цигари? 0
S-i---t---a--a -o-paktdisk-. S_______ s_ n_ k____________ S-i-k-t- s- n- k-m-a-t-i-k-. ---------------------------- Snimkite sa na kompaktdiska.
Fumaţi pipă? Пу-и---ли-л-л-? П_____ л_ л____ П-ш-т- л- л-л-? --------------- Пушите ли лула? 0
Snim-i-e sa --k-me-a--. S_______ s_ v k________ S-i-k-t- s- v k-m-r-t-. ----------------------- Snimkite sa v kamerata.

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.