П--вия- м---ц-- -ну---.
П______ м____ е я______
П-р-и-т м-с-ц е я-у-р-.
-----------------------
Първият месец е януари. 0 C-is--t--ni--ed-iC__________ r____C-i-l-t-l-i r-d-i-----------------Chislitelni redni
В--ри-- --се--е ф-в-уари.
В______ м____ е ф________
В-о-и-т м-с-ц е ф-в-у-р-.
-------------------------
Вторият месец е февруари. 0 Ch-----el-i -e--iC__________ r____C-i-l-t-l-i r-d-i-----------------Chislitelni redni
Четв--ти----е------ап-и-.
Ч_________ м____ е а_____
Ч-т-ъ-т-я- м-с-ц е а-р-л-
-------------------------
Четвъртият месец е април. 0 Py---y---m-se-- ye ----ari.P_______ m_____ y_ y_______P-r-i-a- m-s-t- y- y-n-a-i----------------------------Pyrviyat mesets ye yanuari.
Пет-я--м-с-ц е -ай.
П_____ м____ е м___
П-т-я- м-с-ц е м-й-
-------------------
Петият месец е май. 0 Py-v-y-t m-se-- y--y---ari.P_______ m_____ y_ y_______P-r-i-a- m-s-t- y- y-n-a-i----------------------------Pyrviyat mesets ye yanuari.
Шес-ият-ме--- е юн-.
Ш______ м____ е ю___
Ш-с-и-т м-с-ц е ю-и-
--------------------
Шестият месец е юни. 0 Vt-ri-a----s--s-ye----r-ari.V_______ m_____ y_ f________V-o-i-a- m-s-t- y- f-v-u-r-.----------------------------Vtoriyat mesets ye fevruari.
Дв---й--ти-т--есец е де---в--.
Д___________ м____ е д________
Д-а-а-с-т-я- м-с-ц е д-к-м-р-.
------------------------------
Дванайсетият месец е декември. 0 Pe-iy-t--ese-s-ye --y.P______ m_____ y_ m___P-t-y-t m-s-t- y- m-y-----------------------Petiyat mesets ye may.
о-т--ври,-н--м--и и --к-мври.
о________ н______ и д________
о-т-м-р-, н-е-в-и и д-к-м-р-.
-----------------------------
октомври, ноември и декември. 0 Sh-s--ya- me--t--y- y-ni.S________ m_____ y_ y____S-e-t-y-t m-s-t- y- y-n-.-------------------------Shestiyat mesets ye yuni.
Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă
Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm.
Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama.
Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă.
Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine.
Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi.
Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte.
Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit.
De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu.
Alta este folosită acasă.
Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori.
Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine.
Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă.
Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă.
Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine.
Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine.
Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă.
Experimentele par a confirma această ipoteză.
Mai multe persoane au fost testate pentru studiu.
O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi.
Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză.
Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă.
Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză.
În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată.
Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate.
La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă.
Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă.
Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid.
În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.