Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   be Гутарка 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [дваццаць два]

22 [dvatstsats’ dva]

Гутарка 3

Gutarka 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Fumaţi? Вы-к-рыц-? В_ к______ В- к-р-ц-? ---------- Вы курыце? 0
Gut---a 3 G______ 3 G-t-r-a 3 --------- Gutarka 3
Înainte da. Раней --та-. Р____ – т___ Р-н-й – т-к- ------------ Раней – так. 0
G-ta-ka-3 G______ 3 G-t-r-a 3 --------- Gutarka 3
Dar acum nu mai fumez. Ал- -я-е-----о----не-кур-. А__ ц____ я б____ н_ к____ А-е ц-п-р я б-л-ш н- к-р-. -------------------------- Але цяпер я больш не куру. 0
V--kur-t-e? V_ k_______ V- k-r-t-e- ----------- Vy kurytse?
Vă deranjează, dacă fumez? В---н---у--е зам-на--- к-л--я ---у--? В__ н_ б____ з________ к___ я з______ В-м н- б-д-е з-м-н-ц-, к-л- я з-к-р-? ------------------------------------- Вам не будзе замінаць, калі я закуру? 0
V- -u--tse? V_ k_______ V- k-r-t-e- ----------- Vy kurytse?
Nu, absolut deloc. Н-, -у-і- не. Н__ з____ н__ Н-, з-с-м н-. ------------- Не, зусім не. 0
V---ury--e? V_ k_______ V- k-r-t-e- ----------- Vy kurytse?
Asta nu mă deranjează. Мн- г-та-н----м--а-. М__ г___ н_ з_______ М-е г-т- н- з-м-н-е- -------------------- Мне гэта не замінае. 0
Rane--- tak. R____ – t___ R-n-y – t-k- ------------ Raney – tak.
Beţi ceva? В-п--ц- --о---будз-? В______ ш___________ В-п-е-е ш-о-н-б-д-ь- -------------------- Вып’еце што-небудзь? 0
R-ney –-ta-. R____ – t___ R-n-y – t-k- ------------ Raney – tak.
Un coniac? Кань--у? К_______ К-н-я-у- -------- Каньяку? 0
Ra-ey ---ak. R____ – t___ R-n-y – t-k- ------------ Raney – tak.
Nu, mai bine o bere. Не- --п------. Н__ л___ п____ Н-, л-п- п-в-. -------------- Не, лепш піва. 0
A----sy-----------’-- ----u-u. A__ t______ y_ b_____ n_ k____ A-e t-y-p-r y- b-l-s- n- k-r-. ------------------------------ Ale tsyaper ya bol’sh ne kuru.
Călătoriţi mult? В- -м-- пад--ожн-ча--е? В_ ш___ п______________ В- ш-а- п-д-р-ж-і-а-ц-? ----------------------- Вы шмат падарожнічаеце? 0
A-e --y---r ya -o-’sh-n- ----. A__ t______ y_ b_____ n_ k____ A-e t-y-p-r y- b-l-s- n- k-r-. ------------------------------ Ale tsyaper ya bol’sh ne kuru.
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Так, ч-с-е--за ўс- г-т---а--ндз----кі. Т___ ч_____ з_ ў__ г___ к_____________ Т-к- ч-с-е- з- ў-ё г-т- к-м-н-з-р-ў-і- -------------------------------------- Так, часцей за ўсё гэта камандзіроўкі. 0
Ale t---p-r--a-b-l’s--ne-ku-u. A__ t______ y_ b_____ n_ k____ A-e t-y-p-r y- b-l-s- n- k-r-. ------------------------------ Ale tsyaper ya bol’sh ne kuru.
Dar acum ne facem aici concediul. Але -яп-р -ы-пры-х-л- с-д-----ад-а-ы---. А__ ц____ м_ п_______ с___ н_ а_________ А-е ц-п-р м- п-ы-х-л- с-д- н- а-п-ч-н-к- ---------------------------------------- Але цяпер мы прыехалі сюды на адпачынак. 0
Va- -----d-- z-mі-----,---l---a-z-ku--? V__ n_ b____ z_________ k___ y_ z______ V-m n- b-d-e z-m-n-t-’- k-l- y- z-k-r-? --------------------------------------- Vam ne budze zamіnats’, kalі ya zakuru?
Ce căldură! Ну-і--пяко--! Н_ і с_______ Н- і с-я-о-а- ------------- Ну і спякота! 0
Vam----bu-ze--am-n---’- -a-і -a zak---? V__ n_ b____ z_________ k___ y_ z______ V-m n- b-d-e z-m-n-t-’- k-l- y- z-k-r-? --------------------------------------- Vam ne budze zamіnats’, kalі ya zakuru?
Da, astăzi este chiar foarte cald. Та-- с-нн----пра-ды -----а. Т___ с____ с_______ г______ Т-к- с-н-я с-п-а-д- г-р-ч-. --------------------------- Так, сёння сапраўды горача. 0
Va- -e--udz- zam-nats-----l- -a ------? V__ n_ b____ z_________ k___ y_ z______ V-m n- b-d-e z-m-n-t-’- k-l- y- z-k-r-? --------------------------------------- Vam ne budze zamіnats’, kalі ya zakuru?
Să mergem pe balcon. Д--айце --йд--м -а-ба-ко-. Д______ в______ н_ б______ Д-в-й-е в-й-з-м н- б-л-о-. -------------------------- Давайце выйдзем на балкон. 0
N-, --sіm---. N__ z____ n__ N-, z-s-m n-. ------------- Ne, zusіm ne.
Mâine facem aici o petrecere. З--------т бу-з- ---а--на. З_____ т__ б____ в________ З-ў-р- т-т б-д-е в-ч-р-н-. -------------------------- Заўтра тут будзе вечарына. 0
Ne,---s---ne. N__ z____ n__ N-, z-s-m n-. ------------- Ne, zusіm ne.
Veniţi şi dumneavoastră? Вы-т---а-а п-ы--з-це? В_ т______ п_________ В- т-к-а-а п-ы-д-е-е- --------------------- Вы таксама прыйдзеце? 0
N---z---m -e. N__ z____ n__ N-, z-s-m n-. ------------- Ne, zusіm ne.
Da, şi noi suntem invitaţi. Т--, н----а--ам---а--ас---. Т___ н__ т______ з_________ Т-к- н-с т-к-а-а з-п-а-і-і- --------------------------- Так, нас таксама запрасілі. 0
Mn- g-t--ne -a---ae. M__ g___ n_ z_______ M-e g-t- n- z-m-n-e- -------------------- Mne geta ne zamіnae.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!