Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   be Задаваць пытанні 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [шэсцьдзесят два]

62 [shests’dzesyat dva]

Задаваць пытанні 1

Zadavats’ pytannі 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a învăţa ву---ца в______ в-ч-ц-а ------- вучыцца 0
Za-----s- ------і-1 Z________ p______ 1 Z-d-v-t-’ p-t-n-і 1 ------------------- Zadavats’ pytannі 1
Învaţă elevii mult? Ву-ні--уча--а--ма-? В____ в______ ш____ В-ч-і в-ч-ц-а ш-а-? ------------------- Вучні вучацца шмат? 0
Z---va-s’ pyta--і-1 Z________ p______ 1 Z-d-v-t-’ p-t-n-і 1 ------------------- Zadavats’ pytannі 1
Nu, ei învaţă puţin. Не,-ян- -уча--а -ал-. Н__ я__ в______ м____ Н-, я-ы в-ч-ц-а м-л-. --------------------- Не, яны вучацца мала. 0
vuc-y-stsa v_________ v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
a întreba п-таць п_____ п-т-ц- ------ пытаць 0
vu--yts--a v_________ v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Îl întrebaţi des pe profesor? В-----та-п-т-еце---с--ўні-а? В_ ч____ п______ н__________ В- ч-с-а п-т-е-е н-с-а-н-к-? ---------------------------- Вы часта пытаеце настаўніка? 0
vu--yt---a v_________ v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Nu, nu îl întreb des. Н-----пы-аю -г---я-аст-. Н__ я п____ я__ н_______ Н-, я п-т-ю я-о н-ч-с-а- ------------------------ Не, я пытаю яго нячаста. 0
Vu---і -ucha----a --m-t? V_____ v_________ s_____ V-c-n- v-c-a-s-s- s-m-t- ------------------------ Vuchnі vuchatstsa shmat?
a răspunde а----в-ць а________ а-к-з-а-ь --------- адказваць 0
Vuc--- -uc--ts--- sh-at? V_____ v_________ s_____ V-c-n- v-c-a-s-s- s-m-t- ------------------------ Vuchnі vuchatstsa shmat?
Răspundeţi, vă rog. А---з-айце---а-і лас--. А__________ к___ л_____ А-к-з-а-ц-, к-л- л-с-а- ----------------------- Адказвайце, калі ласка. 0
Vu--nі v---atst-a--h-a-? V_____ v_________ s_____ V-c-n- v-c-a-s-s- s-m-t- ------------------------ Vuchnі vuchatstsa shmat?
Răspund. Я а------ю. Я а________ Я а-к-з-а-. ----------- Я адказваю. 0
Ne--yany--uc-a---sa--ala. N__ y___ v_________ m____ N-, y-n- v-c-a-s-s- m-l-. ------------------------- Ne, yany vuchatstsa mala.
a lucra п-ац-в--ь п________ п-а-а-а-ь --------- працаваць 0
N-, y-n- v--ha----a-mal-. N__ y___ v_________ m____ N-, y-n- v-c-a-s-s- m-l-. ------------------------- Ne, yany vuchatstsa mala.
El tocmai lucrează? Ё--ця-е- прац-е? Ё_ ц____ п______ Ё- ц-п-р п-а-у-? ---------------- Ён цяпер працуе? 0
Ne,--------c-----sa--al-. N__ y___ v_________ m____ N-, y-n- v-c-a-s-s- m-l-. ------------------------- Ne, yany vuchatstsa mala.
Da, el tocmai lucrează. Т-к, -н --п-р-працу-. Т___ ё_ ц____ п______ Т-к- ё- ц-п-р п-а-у-. --------------------- Так, ён цяпер працуе. 0
p--a--’ p______ p-t-t-’ ------- pytats’
a veni п---одзі-ь п_________ п-ы-о-з-ц- ---------- прыходзіць 0
p-tats’ p______ p-t-t-’ ------- pytats’
Veniţi? В- п---дзеце? В_ п_________ В- п-ы-д-е-е- ------------- Вы прыйдзеце? 0
py-ats’ p______ p-t-t-’ ------- pytats’
Da, venim imediat. Так, -ы з-р-- п-ы-дз--. Т___ м_ з____ п________ Т-к- м- з-р-з п-ы-д-е-. ----------------------- Так, мы зараз прыйдзем. 0
V----a--- -yt-et-e--as-a-nіka? V_ c_____ p_______ n__________ V- c-a-t- p-t-e-s- n-s-a-n-k-? ------------------------------ Vy chasta pytaetse nastaunіka?
a locui ж-ць ж___ ж-ц- ---- жыць 0
V- --ast- p---e--- ----aun--a? V_ c_____ p_______ n__________ V- c-a-t- p-t-e-s- n-s-a-n-k-? ------------------------------ Vy chasta pytaetse nastaunіka?
Locuiţi în Berlin? Вы жы-яце-- -ерл--е? В_ ж_____ ў Б_______ В- ж-в-ц- ў Б-р-і-е- -------------------- Вы жывяце ў Берліне? 0
Vy -h---a--y---t-- ----a--іk-? V_ c_____ p_______ n__________ V- c-a-t- p-t-e-s- n-s-a-n-k-? ------------------------------ Vy chasta pytaetse nastaunіka?
Da, locuiesc în Berlin. Т--,-я ж--у ў-Б-рл-н-. Т___ я ж___ ў Б_______ Т-к- я ж-в- ў Б-р-і-е- ---------------------- Так, я жыву ў Берліне. 0
Ne,--- py--yu yago ny-c-----. N__ y_ p_____ y___ n_________ N-, y- p-t-y- y-g- n-a-h-s-a- ----------------------------- Ne, ya pytayu yago nyachasta.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.