Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   uk Дні тижня

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [дев’ять]

9 [devʺyatʹ]

Дні тижня

Dni tyzhnya

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
luni Пон-д--ок П________ П-н-д-л-к --------- Понеділок 0
D-i tyz---a D__ t______ D-i t-z-n-a ----------- Dni tyzhnya
marţi Вівторок В_______ В-в-о-о- -------- Вівторок 0
Dn--t--h-ya D__ t______ D-i t-z-n-a ----------- Dni tyzhnya
miercuri Сере-а С_____ С-р-д- ------ Середа 0
Po-e-ilok P________ P-n-d-l-k --------- Ponedilok
joi Че--ер Ч_____ Ч-т-е- ------ Четвер 0
Pon--il-k P________ P-n-d-l-k --------- Ponedilok
vineri п’я-н-ця п_______ п-я-н-ц- -------- п’ятниця 0
Po--di-ok P________ P-n-d-l-k --------- Ponedilok
sâmbătă С---та С_____ С-б-т- ------ Субота 0
V-vt---k V_______ V-v-o-o- -------- Vivtorok
duminică Не--ля Н_____ Н-д-л- ------ Неділя 0
V----rok V_______ V-v-o-o- -------- Vivtorok
săptămâna Т-ж--нь Т______ Т-ж-е-ь ------- Тиждень 0
Vi-----k V_______ V-v-o-o- -------- Vivtorok
de luni până duminică в-д-по-е-іл---д- -е-ілі в__ п________ д_ н_____ в-д п-н-д-л-а д- н-д-л- ----------------------- від понеділка до неділі 0
Se---a S_____ S-r-d- ------ Sereda
Prima zi este luni. Пер----д-н--– понеділ-к. П_____ д___ – п_________ П-р-и- д-н- – п-н-д-л-к- ------------------------ Перший день – понеділок. 0
Se-eda S_____ S-r-d- ------ Sereda
A doua zi este marţi. Д-уг-й-д--- –----т-рок. Д_____ д___ – в________ Д-у-и- д-н- – в-в-о-о-. ----------------------- Другий день – вівторок. 0
Ser--a S_____ S-r-d- ------ Sereda
A treia zi este miercuri. Третій -ен- – с-р-да. Т_____ д___ – с______ Т-е-і- д-н- – с-р-д-. --------------------- Третій день – середа. 0
Ch---er C______ C-e-v-r ------- Chetver
A patra zi este joi. Ч---е-т---ден- --ч-т-ер. Ч________ д___ – ч______ Ч-т-е-т-й д-н- – ч-т-е-. ------------------------ Четвертий день – четвер. 0
C-etv-r C______ C-e-v-r ------- Chetver
A cincea zi este vineri. П--т-й -ен--– ---т-и-я. П_____ д___ – п________ П-я-и- д-н- – п-я-н-ц-. ----------------------- П’ятий день – п’ятниця. 0
Che---r C______ C-e-v-r ------- Chetver
A şasea zi este sâmbătă. Шост-й д-нь-– субо--. Ш_____ д___ – с______ Ш-с-и- д-н- – с-б-т-. --------------------- Шостий день – субота. 0
p-ya---t-ya p__________ p-y-t-y-s-a ----------- pʺyatnytsya
A şaptea zi este duminică. Сь--и--день – не-іля. С_____ д___ – н______ С-о-и- д-н- – н-д-л-. --------------------- Сьомий день – неділя. 0
pʺ--t-y---a p__________ p-y-t-y-s-a ----------- pʺyatnytsya
Săptămâna are şapte zile. Ти-ден--ма---і--дні-. Т______ м__ с__ д____ Т-ж-е-ь м-є с-м д-і-. --------------------- Тиждень має сім днів. 0
p--a--y-sya p__________ p-y-t-y-s-a ----------- pʺyatnytsya
Noi lucrăm doar cinci zile. М---р--ю-м- лиш- --я-- дні-. М_ п_______ л___ п____ д____ М- п-а-ю-м- л-ш- п-я-ь д-і-. ---------------------------- Ми працюємо лише п’ять днів. 0
S----a S_____ S-b-t- ------ Subota

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!