Dicționar de expresii

ro Numere   »   ps شمېرل

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ اووه ]

7 [ اووه ]

شمېرل

شمېرل

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Pashto Joaca Mai mult
Eu număr: ز- شم-رم ز_ ش____ ز- ش-ې-م -------- زه شمېرم 0
za-šm--m z_ š____ z- š-ê-m -------- za šmêrm
unu, doi, trei یو -وه -رې ی_ د__ د__ ی- د-ه د-ې ---------- یو دوه درې 0
یو دوه -رې ی_ د__ د__ ی- د-ه د-ې ---------- یو دوه درې
Eu număr până la trei. زه تر د-- پ-ر- ---ب --م ز_ ت_ د__ پ___ ح___ ک__ ز- ت- د-ې پ-ر- ح-ا- ک-م ----------------------- زه تر درې پورې حساب کوم 0
z--tr-d-ê -or- -sā- -om z_ t_ d__ p___ ḩ___ k__ z- t- d-ê p-r- ḩ-ā- k-m ----------------------- za tr drê porê ḩsāb kom
Eu număr mai departe: زه-ن-- -م-شم-رم ز_ ن__ ه_ ش____ ز- ن-ر ه- ش-ی-م --------------- زه نور هم شمیرم 0
z---or ---š-yrm z_ n__ a_ š____ z- n-r a- š-y-m --------------- za nor am šmyrm
patru, cinci, şase, څلو-، پ-ځ-،-شپ-، څ____ پ____ ش___ څ-و-، پ-ځ-، ش-ږ- ---------------- څلور، پنځه، شپږ، 0
څ--ر،-پن-ه، -پ-، څ____ پ____ ش___ څ-و-، پ-ځ-، ش-ږ- ---------------- څلور، پنځه، شپږ،
şapte, opt, nouă او--------ه ا__ ا__ ن__ ا-ه ا-ه ن-ه ----------- اوه اته نهه 0
ا----ت---هه ا__ ا__ ن__ ا-ه ا-ه ن-ه ----------- اوه اته نهه
Eu număr. ز- ش---م ز_ ش____ ز- ش-ې-م -------- زه شمېرم 0
z--šm-rm z_ š____ z- š-ê-m -------- za šmêrm
Tu numeri. ت--ش-یرې---ې ت_ ش____ ک__ ت- ش-ی-ې ک-ې ------------ ته شمیرې کوې 0
ta-šm-r- --ê t_ š____ k__ t- š-y-ê k-ê ------------ ta šmyrê koê
El numără. ه-- ش----- --ی ه__ ش_____ ک__ ه-ه ش-ې-ن- ک-ی -------------- هغه شمېرنه کوی 0
aǧa-š---na -oy a__ š_____ k__ a-a š-ê-n- k-y -------------- aǧa šmêrna koy
Unu. Primul. یو- ---ی. ی__ ل____ ی-. ل-ړ-. --------- یو. لمړی. 0
یو--لم-ی. ی__ ل____ ی-. ل-ړ-. --------- یو. لمړی.
Doi. Al doilea. د-ه.-د-ه-. د___ د____ د-ه- د-ه-. ---------- دوه. دوهم. 0
د----دوهم. د___ د____ د-ه- د-ه-. ---------- دوه. دوهم.
Trei. Al treilea. د-ې--در-م. د___ د____ د-ې- د-ی-. ---------- درې. دریم. 0
در-. دری-. د___ د____ د-ې- د-ی-. ---------- درې. دریم.
Patru. Al Patrulea. څلو-- ----م. څ____ څ_____ څ-و-. څ-و-م- ------------ څلور. څلورم. 0
څل-ر- --و-م. څ____ څ_____ څ-و-. څ-و-م- ------------ څلور. څلورم.
Cinci. Al cincilea. پن-ه--پ---. پ____ پ____ پ-ځ-. پ-ځ-. ----------- پنځه. پنځم. 0
پنځ-.--نځم. پ____ پ____ پ-ځ-. پ-ځ-. ----------- پنځه. پنځم.
Şase. Al şaselea. ش--- -پ-م. ش___ ش____ ش-ږ- ش-ږ-. ---------- شپږ. شپږم. 0
شپږ.---ږم. ش___ ش____ ش-ږ- ش-ږ-. ---------- شپږ. شپږم.
Şapte. Al şaptelea. ا--ه.---و-. ا____ ا____ ا-و-. ا-و-. ----------- اووه. اووم. 0
ا-و-. -وو-. ا____ ا____ ا-و-. ا-و-. ----------- اووه. اووم.
Opt. Al optulea. ا--- ا---. ا___ ا____ ا-ه- ا-م-. ---------- اته. اتمه. 0
ات-. --م-. ا___ ا____ ا-ه- ا-م-. ---------- اته. اتمه.
Nouă. Al nouălea. ن--- -ه-. ن___ ن___ ن-ه- ن-م- --------- نهه. نهم. 0
نه-- ن--. ن___ ن___ ن-ه- ن-م- --------- نهه. نهم.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.