Dicționar de expresii

ro La magazin   »   he ‫בחנות הכולבו‬

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

‫52 [חמישים ושתיים]‬

52 [xamishim ushtaim]

‫בחנות הכולבו‬

b'xanut hakolbo

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? ‫נ-- לק---ן-‬ ‫___ ל_______ ‫-ל- ל-נ-ו-?- ------------- ‫נלך לקניון?‬ 0
n----- -----ion? n_____ l________ n-l-k- l-q-n-o-? ---------------- nelekh laqenion?
Trebuie să fac cumpărături. ‫-נ- צר-- - ה -עשות-ק-י---‬ ‫___ צ___ / ה ל____ ק______ ‫-נ- צ-י- / ה ל-ש-ת ק-י-ת-‬ --------------------------- ‫אני צריך / ה לעשות קניות.‬ 0
nel--h-la------? n_____ l________ n-l-k- l-q-n-o-? ---------------- nelekh laqenion?
Vreau să cumpăr multe. ‫אני--ו-- לק--ת---בה ---י-.‬ ‫___ ר___ ל____ ה___ ד______ ‫-נ- ר-צ- ל-נ-ת ה-ב- ד-ר-ם-‬ ---------------------------- ‫אני רוצה לקנות הרבה דברים.‬ 0
n--ekh -----i-n? n_____ l________ n-l-k- l-q-n-o-? ---------------- nelekh laqenion?
Unde sunt articolele de birou? ‫--כ---מ--ים צרכי -משרד-‬ ‫____ נ_____ צ___ ה______ ‫-י-ן נ-צ-י- צ-כ- ה-ש-ד-‬ ------------------------- ‫היכן נמצאים צרכי המשרד?‬ 0
an--tsari---tsrik--- --'assot-qni-t. a__ t_______________ l_______ q_____ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- l-'-s-o- q-i-t- ------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah la'assot qniot.
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. ‫אנ--צ-יך-/-ה----פות -נייר מ----ם.‬ ‫___ צ___ / ה מ_____ ו____ מ_______ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ט-ו- ו-י-ר מ-ת-י-.- ----------------------------------- ‫אני צריך / ה מעטפות ונייר מכתבים.‬ 0
ani rot-e--r--s-- -iqn-t -arb-h---a---. a__ r____________ l_____ h_____ d______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- h-r-e- d-a-i-. --------------------------------------- ani rotseh/rotsah liqnot harbeh dvarim.
Îmi trebuie pixuri şi carioci. ‫א-י---יך /------ם --רקר-ם-‬ ‫___ צ___ / ה ע___ ו________ ‫-נ- צ-י- / ה ע-י- ו-ר-ר-ם-‬ ---------------------------- ‫אני צריך / ה עטים ומרקרים.‬ 0
ani ro-seh/-ot--h-----ot ---beh -vari-. a__ r____________ l_____ h_____ d______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- h-r-e- d-a-i-. --------------------------------------- ani rotseh/rotsah liqnot harbeh dvarim.
Unde este mobilierul? ‫-י-- --צאי- ה-ה---ם-‬ ‫____ נ_____ ה________ ‫-י-ן נ-צ-י- ה-ה-ט-ם-‬ ---------------------- ‫היכן נמצאים הרהיטים?‬ 0
an---ots----ots----iqn-t--a-beh d--ri-. a__ r____________ l_____ h_____ d______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- h-r-e- d-a-i-. --------------------------------------- ani rotseh/rotsah liqnot harbeh dvarim.
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. ‫אנ--צר-ך /-ה -רון---ידה.‬ ‫___ צ___ / ה א___ ו______ ‫-נ- צ-י- / ה א-ו- ו-י-ה-‬ -------------------------- ‫אני צריך / ה ארון ושידה.‬ 0
he-kh-n-----s-'-- tsorkhey -a--ssra-? h______ n________ t_______ h_________ h-y-h-n n-m-s-'-m t-o-k-e- h-m-s-r-d- ------------------------------------- heykhan nimtsa'im tsorkhey hamissrad?
Am nevoie de un birou şi de un raft. ‫-ני-צ-יך-/ ה ש---- -תיב- ו--ננית.‬ ‫___ צ___ / ה ש____ כ____ ו________ ‫-נ- צ-י- / ה ש-ל-ן כ-י-ה ו-ו-נ-ת-‬ ----------------------------------- ‫אני צריך / ה שולחן כתיבה וכוננית.‬ 0
ani----r---/--ri-hah-ma'--af-t-w---ar m--h-a-i-. a__ t_______________ m________ w_____ m_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-'-t-f-t w-n-a- m-k-t-v-m- ------------------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah ma'atafot w'niar mikhtavim.
Unde sunt jucăriile? ‫ה-כן-נמ-א-- -צע-וע-ם-‬ ‫____ נ_____ ה_________ ‫-י-ן נ-צ-י- ה-ע-ו-י-?- ----------------------- ‫היכן נמצאים הצעצועים?‬ 0
an--ts-r--h-t-r--hah ---m uma--e--m. a__ t_______________ e___ u_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- e-i- u-a-q-r-m- ------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah etim umarqerim.
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. ‫--י--ר-- /-ה-בובה ----י-‬ ‫___ צ___ / ה ב___ ו______ ‫-נ- צ-י- / ה ב-ב- ו-ו-י-‬ -------------------------- ‫אני צריך / ה בובה ודובי.‬ 0
ani---arik-/--rik-a---t-------q---m. a__ t_______________ e___ u_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- e-i- u-a-q-r-m- ------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah etim umarqerim.
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. ‫אני צר-ך - - כד-ר-ל-ו----.‬ ‫___ צ___ / ה כ_____ ו______ ‫-נ- צ-י- / ה כ-ו-ג- ו-ח-ט-‬ ---------------------------- ‫אני צריך / ה כדורגל ושחמט.‬ 0
a-i-t-ar----t--i-h-h -t---u-arq-rim. a__ t_______________ e___ u_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- e-i- u-a-q-r-m- ------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah etim umarqerim.
Unde este unealta? ‫-י-ן ----ים -לי-העבו-ה?‬ ‫____ נ_____ כ__ ה_______ ‫-י-ן נ-צ-י- כ-י ה-ב-ד-?- ------------------------- ‫היכן נמצאים כלי העבודה?‬ 0
h---han----t--'im--ar-eytim? h______ n________ h_________ h-y-h-n n-m-s-'-m h-r-e-t-m- ---------------------------- heykhan nimtsa'im harheytim?
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. ‫-נ- צריך-/-ה ---ש-וצבת-‬ ‫___ צ___ / ה פ___ ו_____ ‫-נ- צ-י- / ה פ-י- ו-ב-.- ------------------------- ‫אני צריך / ה פטיש וצבת.‬ 0
an- tsa---h/ts-i-h---ar-- --------. a__ t_______________ a___ w________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- a-o- w-s-i-a-. ----------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah aron w'shidah.
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. ‫----צרי--/ ה-מ--חה--מב--.‬ ‫___ צ___ / ה מ____ ו______ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ד-ה ו-ב-ג-‬ --------------------------- ‫אני צריך / ה מקדחה ומברג.‬ 0
a-i --ar--h/tsr-kha- ---lx---k-iv-h w-----nit. a__ t_______________ s______ k_____ w_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- s-u-x-n k-i-a- w-k-n-n-t- ---------------------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah shulxan ktivah w'konanit.
Unde sunt bijuteriile? ‫---- נמצאי- הת-שי-ים-‬ ‫____ נ_____ ה_________ ‫-י-ן נ-צ-י- ה-כ-י-י-?- ----------------------- ‫היכן נמצאים התכשיטים?‬ 0
he-k-a--ni--s---m ha---'---u---? h______ n________ h_____________ h-y-h-n n-m-s-'-m h-t-a-a-s-'-m- -------------------------------- heykhan nimtsa'im hatsa'atsu'im?
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. ‫א-- --י--- -----ר- וצמ-ד.‬ ‫___ צ___ / ה ש____ ו______ ‫-נ- צ-י- / ה ש-ש-ת ו-מ-ד-‬ --------------------------- ‫אני צריך / ה שרשרת וצמיד.‬ 0
an- t-a-i-h--s-ikha--bu----w-du-i. a__ t_______________ b____ w______ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- b-b-h w-d-b-. ---------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah bubah w'dubi.
Îmi trebuie un inel şi cercei. ‫א-- צריך --ה --ע- ועגיל--.‬ ‫___ צ___ / ה ט___ ו________ ‫-נ- צ-י- / ה ט-ע- ו-ג-ל-ם-‬ ---------------------------- ‫אני צריך / ה טבעת ועגילים.‬ 0
a-i-tsa-ikh/--rik--- k-d---g---w----x-at. a__ t_______________ k________ w_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- k-d-r-g-l w-s-a-m-t- ----------------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah kaduregel w'shaxmat.

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!