Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ha son wani abu

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sabain]

son wani abu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hausa Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Kun- -o -- s---ta--? K___ s_ k_ s__ t____ K-n- s- k- s-a t-b-? -------------------- Kuna so ku sha taba? 0
Doriţi să dansaţi? ka-a-so -- yi -awa? k___ s_ k_ y_ r____ k-n- s- k- y- r-w-? ------------------- kana so ka yi rawa? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ko -- -an-t--a ---an? K_ m_ d__ t___ k_____ K- m- d-n t-k- k-d-n- --------------------- Ko mu dan taka kadan? 0
Vreau să fumez. Ina--o--- -h---a-a I__ s_ i_ s__ t___ I-a s- i- s-a t-b- ------------------ Ina so in sha taba 0
Vrei o ţigară? k--- -on tab-? k___ s__ t____ k-n- s-n t-b-? -------------- kana son taba? 0
El vrea un foc. Y----so--w-t-. Y___ s__ w____ Y-n- s-n w-t-. -------------- Yana son wuta. 0
Doresc să beau ceva. I-a ---in s-a I__ s_ i_ s__ I-a s- i- s-a ------------- Ina so in sha 0
Doresc să mănânc ceva. I----o ---ci----i-a-u. I__ s_ i_ c_ w___ a___ I-a s- i- c- w-n- a-u- ---------------------- Ina so in ci wani abu. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. I-- so in --t-. I__ s_ i_ h____ I-a s- i- h-t-. --------------- Ina so in huta. 0
Doresc să vă întreb ceva. I-a----in --m-aye-ku ---- -b-. I__ s_ i_ t______ k_ w___ a___ I-a s- i- t-m-a-e k- w-n- a-u- ------------------------------ Ina so in tambaye ku wani abu. 0
Doresc să vă rog ceva. In--so i- t-m-a-- -u--ani--b-. I__ s_ i_ t______ k_ w___ a___ I-a s- i- t-m-a-e k- w-n- a-u- ------------------------------ Ina so in tambaye ku wani abu. 0
Doresc să vă invit la ceva. In---- --------c- -u z--a w--i-a--. I__ s_ i_ g______ k_ z___ w___ a___ I-a s- i- g-y-a-e k- z-w- w-n- a-u- ----------------------------------- Ina so in gayyace ku zuwa wani abu. 0
Ce doriţi vă rog? m---u-- so don-Allah m_ k___ s_ d__ A____ m- k-k- s- d-n A-l-h -------------------- me kuke so don Allah 0
Doriţi o cafea? Ku-a s--ku--------i? K___ s_ k_ s__ k____ K-n- s- k- s-a k-f-? -------------------- Kuna so ku sha kofi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? K- k-----mm-c- k----a-k-fi? K_ k_ g_______ k_ s__ k____ K- k- g-a-m-c- k- s-a k-f-? --------------------------- Ko ka gwammace ka sha kofi? 0
Vrem să mergem acasă. M-na so--- k-ma -i-a. M___ s_ m_ k___ g____ M-n- s- m- k-m- g-d-. --------------------- Muna so mu koma gida. 0
Vreţi un taxi? ku----o----si k___ s__ t___ k-n- s-n t-s- ------------- kuna son tasi 0
Ei vor să dea un telefon. Kun---o- yin--i-a. K___ s__ y__ k____ K-n- s-n y-n k-r-. ------------------ Kuna son yin kira. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Hausa (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.