Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   it aver voglia di qualcosa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [settanta]

aver voglia di qualcosa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? L- -- di-f----e? L_ v_ d_ f______ L- v- d- f-m-r-? ---------------- Le va di fumare? 0
Doriţi să dansaţi? L--v- d---a-la--? L_ v_ d_ b_______ L- v- d- b-l-a-e- ----------------- Le va di ballare? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Le-va-d---a-e--na--as-eg-iata? L_ v_ d_ f___ u__ p___________ L- v- d- f-r- u-a p-s-e-g-a-a- ------------------------------ Le va di fare una passeggiata? 0
Vreau să fumez. V-r-e--fu--re. V_____ f______ V-r-e- f-m-r-. -------------- Vorrei fumare. 0
Vrei o ţigară? Vuoi u----i-a-e-t-? V___ u__ s_________ V-o- u-a s-g-r-t-a- ------------------- Vuoi una sigaretta? 0
El vrea un foc. L-i-v-r--b-e-a-cen-e-e -un--sig-re----. L__ v_______ a________ (___ s__________ L-i v-r-e-b- a-c-n-e-e (-n- s-g-r-t-a-. --------------------------------------- Lui vorrebbe accendere (una sigaretta). 0
Doresc să beau ceva. V------b-re----lco-a. V_____ b___ q________ V-r-e- b-r- q-a-c-s-. --------------------- Vorrei bere qualcosa. 0
Doresc să mănânc ceva. V--re--ma---are qual---a. V_____ m_______ q________ V-r-e- m-n-i-r- q-a-c-s-. ------------------------- Vorrei mangiare qualcosa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. V--r-- -i-o--r-i--- -o-. V_____ r________ u_ p___ V-r-e- r-p-s-r-i u- p-’- ------------------------ Vorrei riposarmi un po’. 0
Doresc să vă întreb ceva. Vorr-----i----Le un--co--. V_____ c________ u__ c____ V-r-e- c-i-d-r-e u-a c-s-. -------------------------- Vorrei chiederLe una cosa. 0
Doresc să vă rog ceva. V-r--i---i--e--e u- fav-re. V_____ c________ u_ f______ V-r-e- c-i-d-r-e u- f-v-r-. --------------------------- Vorrei chiederLe un favore. 0
Doresc să vă invit la ceva. V-r-ei of-----e ---l-o--. V_____ o_______ q________ V-r-e- o-f-i-L- q-a-c-s-. ------------------------- Vorrei offrirLe qualcosa. 0
Ce doriţi vă rog? Desi--ra- -----? D________ p_____ D-s-d-r-, p-e-o- ---------------- Desidera, prego? 0
Doriţi o cafea? G-a------u- -----? G_______ u_ c_____ G-a-i-c- u- c-f-è- ------------------ Gradisce un caffè? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O -r---r-s---un-tè? O p_________ u_ t__ O p-e-e-i-c- u- t-? ------------------- O preferisce un tè? 0
Vrem să mergem acasă. Vorr---o--nda---a----a. V_______ a_____ a c____ V-r-e-m- a-d-r- a c-s-. ----------------------- Vorremmo andare a casa. 0
Vreţi un taxi? V--r--te--- t---ì? V_______ u_ t_____ V-r-e-t- u- t-s-ì- ------------------ Vorreste un tassì? 0
Ei vor să dea un telefon. Loro--orr-----o--e---o-are. L___ v_________ t__________ L-r- v-r-e-b-r- t-l-f-n-r-. --------------------------- Loro vorrebbero telefonare. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Italiană (1-100) MP3 Italiană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.