Dicționar de expresii

ro Numere   »   gu ગણતરી

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [સાત]

7 [Sāta]

ગણતરી

gaṇatarī

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gujarati Joaca Mai mult
Eu număr: હ-ં ગણું----: હું ગ_ છું_ હ-ં ગ-ુ- છ-ં- ------------- હું ગણું છું: 0
hu---aṇ-- chuṁ: h__ g____ c____ h-ṁ g-ṇ-ṁ c-u-: --------------- huṁ gaṇuṁ chuṁ:
unu, doi, trei એક-બ- ત્-ણ એ_ બે ત્__ એ- બ- ત-ર- ---------- એક બે ત્રણ 0
Ē---bē tr--a Ē__ b_ t____ Ē-a b- t-a-a ------------ Ēka bē traṇa
Eu număr până la trei. હ-----રણ-ગણું-છુ-. હું ત્__ ગ_ છું_ હ-ં ત-ર- ગ-ુ- છ-ં- ------------------ હું ત્રણ ગણું છું. 0
hu--tr-ṇa-g---ṁ c--ṁ. h__ t____ g____ c____ h-ṁ t-a-a g-ṇ-ṁ c-u-. --------------------- huṁ traṇa gaṇuṁ chuṁ.
Eu număr mai departe: હ-- ------ર---ં-છ--: હું ગ___ રા_ છું_ હ-ં ગ-ત-ી ર-ખ-ં છ-ં- -------------------- હું ગણતરી રાખું છું: 0
H---ga--tarī -ākh-ṁ---u-: H__ g_______ r_____ c____ H-ṁ g-ṇ-t-r- r-k-u- c-u-: ------------------------- Huṁ gaṇatarī rākhuṁ chuṁ:
patru, cinci, şase, ચ-ર, પા-----, ચા__ પાં__ છ_ ચ-ર- પ-ં-, છ- ------------- ચાર, પાંચ, છ, 0
C-r-, p--̄-a, -ha, C____ p_____ c___ C-r-, p-n-c-, c-a- ------------------ Cāra, pān̄ca, cha,
şapte, opt, nouă સ----ઠ -વ સા_ આ_ ન_ સ-ત આ- ન- --------- સાત આઠ નવ 0
sā-a-āṭ-a --va s___ ā___ n___ s-t- ā-h- n-v- -------------- sāta āṭha nava
Eu număr. હુ--ગણુ----ં હું ગ_ છું હ-ં ગ-ુ- છ-ં ------------ હું ગણું છું 0
h-ṁ----uṁ---uṁ h__ g____ c___ h-ṁ g-ṇ-ṁ c-u- -------------- huṁ gaṇuṁ chuṁ
Tu numeri. ત-- ગ-તરી-કરો ત_ ગ___ ક_ ત-ે ગ-ત-ી ક-ો ------------- તમે ગણતરી કરો 0
tamē--aṇ-t-rī----ō t___ g_______ k___ t-m- g-ṇ-t-r- k-r- ------------------ tamē gaṇatarī karō
El numără. કહ્-ું. ક___ ક-્-ુ-. ------- કહ્યું. 0
k-hyuṁ. k______ k-h-u-. ------- kahyuṁ.
Unu. Primul. એક. --ે--ં. એ__ પ___ એ-. પ-ે-ુ-. ----------- એક. પહેલું. 0
Ē-a- P---lu-. Ē___ P_______ Ē-a- P-h-l-ṁ- ------------- Ēka. Pahēluṁ.
Doi. Al doilea. બે.-બી--. બે_ બી__ બ-. બ-જ-. --------- બે. બીજી. 0
B-. -ījī. B__ B____ B-. B-j-. --------- Bē. Bījī.
Trei. Al treilea. ત્ર-- ત્રી-ો. ત્___ ત્___ ત-ર-. ત-ર-જ-. ------------- ત્રણ. ત્રીજો. 0
T--ṇ-. --ī--. T_____ T_____ T-a-a- T-ī-ō- ------------- Traṇa. Trījō.
Patru. Al Patrulea. ચાર- ચો-ું. ચા__ ચો__ ચ-ર- ચ-થ-ં- ----------- ચાર. ચોથું. 0
C-r---Cōt---. C____ C______ C-r-. C-t-u-. ------------- Cāra. Cōthuṁ.
Cinci. Al cincilea. પાંચ.-પા--મું. પાં__ પાં___ પ-ં-. પ-ં-મ-ં- -------------- પાંચ. પાંચમું. 0
P-n-c-. Pā----m--. P_____ P________ P-n-c-. P-n-c-m-ṁ- ------------------ Pān̄ca. Pān̄camuṁ.
Şase. Al şaselea. છ--છઠ્--. છ_ છ___ છ- છ-્-ા- --------- છ. છઠ્ઠા. 0
C-a. -ha--ṭ-ā. C___ C________ C-a- C-a-h-h-. -------------- Cha. Chaṭhṭhā.
Şapte. Al şaptelea. સા---સાતમી. સા__ સા___ સ-ત- સ-ત-ી- ----------- સાત. સાતમી. 0
Sāta.----a-ī. S____ S______ S-t-. S-t-m-. ------------- Sāta. Sātamī.
Opt. Al optulea. આઈ-------. આ__ આ___ આ-. આ-મ-ં- ---------- આઈ. આઠમું. 0
Ā-. -ṭham-ṁ. Ā__ Ā_______ Ā-. Ā-h-m-ṁ- ------------ Āī. Āṭhamuṁ.
Nouă. Al nouălea. ન-- -વ--. ન__ ન___ ન-. ન-મ-. --------- નવ. નવમી. 0
N-----N-vamī. N____ N______ N-v-. N-v-m-. ------------- Nava. Navamī.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.