Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   gu એરપોર્ટ પર

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [પાંત્રીસ]

35 [Pāntrīsa]

એરપોર્ટ પર

ērapōrṭa para

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gujarati Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. મારે--થ--્સ માટે-ફ-લ-ઇટ --ક-કર-- -ે. મા_ એ___ મા_ ફ્___ બુ_ ક__ છે_ મ-ર- એ-ે-્- મ-ટ- ફ-લ-ઇ- બ-ક ક-વ- છ-. ------------------------------------ મારે એથેન્સ માટે ફ્લાઇટ બુક કરવી છે. 0
ēr--------ara ē_______ p___ ē-a-ō-ṭ- p-r- ------------- ērapōrṭa para
Este un zbor direct? શું-----ીધી-ફ્લાઇટ-છ-? શું તે સી_ ફ્___ છે_ શ-ં ત- સ-ધ- ફ-લ-ઇ- છ-? ---------------------- શું તે સીધી ફ્લાઇટ છે? 0
ērap-----p--a ē_______ p___ ē-a-ō-ṭ- p-r- ------------- ērapōrṭa para
Vă rog un loc la geam, nefumători. વ-ન્ડ-----,-કૃપા ---ન-, ન-ન-સ---ક---. વિ__ સી__ કૃ_ ક___ નો_______ વ-ન-ડ- સ-ટ- ક-પ- ક-ી-ે- ન-ન-સ-મ-ક-ં-. ------------------------------------- વિન્ડો સીટ, કૃપા કરીને, નોન-સ્મોકિંગ. 0
mār- -thē-sa-m-ṭē-----iṭa-bu-a-k--av--c-ē. m___ ē______ m___ p______ b___ k_____ c___ m-r- ē-h-n-a m-ṭ- p-l-i-a b-k- k-r-v- c-ē- ------------------------------------------ mārē ēthēnsa māṭē phlāiṭa buka karavī chē.
Vreau să confirm rezervarea mea. હું મ----આરક્ષ--- -ુષ્-----વા -ાંગુ-છુ-. હું મા_ આ_____ પુ__ ક__ માં_ છું_ હ-ં મ-ર- આ-ક-ષ-ન- પ-ષ-ટ- ક-વ- મ-ં-ુ છ-ં- ---------------------------------------- હું મારા આરક્ષણની પુષ્ટિ કરવા માંગુ છું. 0
m-rē ----n-a---ṭ------iṭa-b-k- ---av--c-ē. m___ ē______ m___ p______ b___ k_____ c___ m-r- ē-h-n-a m-ṭ- p-l-i-a b-k- k-r-v- c-ē- ------------------------------------------ mārē ēthēnsa māṭē phlāiṭa buka karavī chē.
Vreau să anulez rezervarea mea. હું મા-ું --ક----ર- કરવ--મ--ગ- -ુ-. હું મા_ આ____ ર_ ક__ માં_ છું_ હ-ં મ-ર-ં આ-ક-ષ- ર- ક-વ- મ-ં-ુ છ-ં- ----------------------------------- હું મારું આરક્ષણ રદ કરવા માંગુ છું. 0
Ś-- tē -īd-ī-phlā--a chē? Ś__ t_ s____ p______ c___ Ś-ṁ t- s-d-ī p-l-i-a c-ē- ------------------------- Śuṁ tē sīdhī phlāiṭa chē?
Vreau să schimb rezervarea mea. હુ-----ુ--આરક્-ણ-બદ--- મ--ગ---ું. હું મા_ આ____ બ___ માં_ છું_ હ-ં મ-ર-ં આ-ક-ષ- બ-લ-ા મ-ં-ુ છ-ં- --------------------------------- હું મારું આરક્ષણ બદલવા માંગુ છું. 0
Śu- t--sīd-ī ph--iṭ---h-? Ś__ t_ s____ p______ c___ Ś-ṁ t- s-d-ī p-l-i-a c-ē- ------------------------- Śuṁ tē sīdhī phlāiṭa chē?
Când pleacă următorul avion spre Roma? રો--મ--- ------વ--ાન--્ય-ર--છ-? રો_ મા_ આ__ વિ__ ક્__ છે_ ર-મ મ-ટ- આ-ા-ી વ-મ-ન ક-ય-ર- છ-? ------------------------------- રોમ માટે આગામી વિમાન ક્યારે છે? 0
Vinḍō -ī----kr̥p----------nō-a---ōki---. V____ s____ k___ k______ n_____________ V-n-ō s-ṭ-, k-̥-ā k-r-n-, n-n---m-k-ṅ-a- ---------------------------------------- Vinḍō sīṭa, kr̥pā karīnē, nōna-smōkiṅga.
Mai sunt două locuri libere? બે-જગ્-- -ાકી--ે? બે જ__ બા_ છે_ બ- જ-્-ા બ-ક- છ-? ----------------- બે જગ્યા બાકી છે? 0
Vi-----īṭa,-kr--ā -a-ī--, nō-a-s--ki-ga. V____ s____ k___ k______ n_____________ V-n-ō s-ṭ-, k-̥-ā k-r-n-, n-n---m-k-ṅ-a- ---------------------------------------- Vinḍō sīṭa, kr̥pā karīnē, nōna-smōkiṅga.
Nu, mai avem numai un loc liber. ન------ર------ મા--ર --------ય- બાક- છે. ના_ અ__ પા_ મા__ એ_ જ જ__ બા_ છે_ ન-, અ-ા-ી પ-સ- મ-ત-ર એ- જ જ-્-ા બ-ક- છ-. ---------------------------------------- ના, અમારી પાસે માત્ર એક જ જગ્યા બાકી છે. 0
V---- s-ṭ-- kr----k-rī-ē--n--a---ōk--g-. V____ s____ k___ k______ n_____________ V-n-ō s-ṭ-, k-̥-ā k-r-n-, n-n---m-k-ṅ-a- ---------------------------------------- Vinḍō sīṭa, kr̥pā karīnē, nōna-smōkiṅga.
Când aterizăm? અમ--ક્યા-- ઉ--ીએ છીએ અ_ ક્__ ઉ___ છી_ અ-ે ક-ય-ર- ઉ-ર-એ છ-એ -------------------- અમે ક્યારે ઉતરીએ છીએ 0
Hu---ār- ā-akṣ-ṇan- -u-ṭ--karav---ā--u chuṁ. H__ m___ ā_________ p____ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r- ā-a-ṣ-ṇ-n- p-ṣ-i k-r-v- m-ṅ-u c-u-. -------------------------------------------- Huṁ mārā ārakṣaṇanī puṣṭi karavā māṅgu chuṁ.
Când ajungem? આપ-ે -્યા--ક્ય--- -ીએ આ__ ત્_ ક્__ છી_ આ-ણ- ત-ય-ં ક-ય-ર- છ-એ --------------------- આપણે ત્યાં ક્યારે છીએ 0
Hu--m--- -r--ṣa-a-ī--uṣ-i---r--ā-mā--u-c---. H__ m___ ā_________ p____ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r- ā-a-ṣ-ṇ-n- p-ṣ-i k-r-v- m-ṅ-u c-u-. -------------------------------------------- Huṁ mārā ārakṣaṇanī puṣṭi karavā māṅgu chuṁ.
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? બસ -હે-ના ક-----ર--- ક્યા-ે-જ-- -ે? બ_ શ___ કે____ ક્__ જા_ છે_ બ- શ-ે-ન- ક-ન-દ-ર-ા- ક-ય-ર- જ-ય છ-? ----------------------------------- બસ શહેરના કેન્દ્રમાં ક્યારે જાય છે? 0
Hu--mār- -ra------- puṣ-i karav----------uṁ. H__ m___ ā_________ p____ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r- ā-a-ṣ-ṇ-n- p-ṣ-i k-r-v- m-ṅ-u c-u-. -------------------------------------------- Huṁ mārā ārakṣaṇanī puṣṭi karavā māṅgu chuṁ.
Acesta este geamantanul dumneavoastră? શુ- ---ત-ાર- -ુટકેસ-છે? શું તે ત__ સુ___ છે_ શ-ં ત- ત-ા-ી સ-ટ-ે- છ-? ----------------------- શું તે તમારી સુટકેસ છે? 0
Huṁ--ā-uṁ -r---aṇ---a---ka-a---m-ṅ-u ----. H__ m____ ā_______ r___ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- r-d- k-r-v- m-ṅ-u c-u-. ------------------------------------------ Huṁ māruṁ ārakṣaṇa rada karavā māṅgu chuṁ.
Acesta este geanta dumneavoastră? શ-ં-- ત---ી-બ-ગ---? શું આ ત__ બે_ છે_ શ-ં આ ત-ા-ી બ-ગ છ-? ------------------- શું આ તમારી બેગ છે? 0
H---mā--ṁ -r----ṇa-rad---a--v---āṅgu c---. H__ m____ ā_______ r___ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- r-d- k-r-v- m-ṅ-u c-u-. ------------------------------------------ Huṁ māruṁ ārakṣaṇa rada karavā māṅgu chuṁ.
Acesta este bagajul dumneavoastră? શુ- -- ------સ---ન-છે? શું તે ત__ સા__ છે_ શ-ં ત- ત-ા-ો સ-મ-ન છ-? ---------------------- શું તે તમારો સામાન છે? 0
Hu--m-r-ṁ -rak-a----ada ----v- mā-gu-c---. H__ m____ ā_______ r___ k_____ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- r-d- k-r-v- m-ṅ-u c-u-. ------------------------------------------ Huṁ māruṁ ārakṣaṇa rada karavā māṅgu chuṁ.
Cât bagaj pot lua cu mine? હ-ં ક---ો સ-મ-- -- ---ં? હું કે__ સા__ લ_ શ__ હ-ં ક-ટ-ો સ-મ-ન લ- શ-ુ-? ------------------------ હું કેટલો સામાન લઈ શકું? 0
Huṁ----u- -ra-ṣaṇa----a-av--m-ṅ---c---. H__ m____ ā_______ b_______ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- b-d-l-v- m-ṅ-u c-u-. --------------------------------------- Huṁ māruṁ ārakṣaṇa badalavā māṅgu chuṁ.
Douăzeci de kilograme. વીસ પા----. વી_ પા____ વ-સ પ-ઉ-્-. ----------- વીસ પાઉન્ડ. 0
H-ṁ--ā-u------ṣaṇ- -adal-vā ---g- ---ṁ. H__ m____ ā_______ b_______ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- b-d-l-v- m-ṅ-u c-u-. --------------------------------------- Huṁ māruṁ ārakṣaṇa badalavā māṅgu chuṁ.
Ce, numai douăzeci de kilograme? શ-ં,--ાત-ર-વ-- --લ-? શું_ મા__ વી_ કિ__ શ-ં- મ-ત-ર વ-સ ક-લ-? -------------------- શું, માત્ર વીસ કિલો? 0
Hu- --r-- -rak-aṇa badalav---āṅ-- c-uṁ. H__ m____ ā_______ b_______ m____ c____ H-ṁ m-r-ṁ ā-a-ṣ-ṇ- b-d-l-v- m-ṅ-u c-u-. --------------------------------------- Huṁ māruṁ ārakṣaṇa badalavā māṅgu chuṁ.

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.