Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   gu કંઈક ન્યાય કરો 1

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [પંચત્તર]

75 [Pan̄cattara]

કંઈક ન્યાય કરો 1

kaṁīka nyāya karō 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gujarati Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? ત----ે- -થ- આ---? તું કે_ ન_ આ___ ત-ં ક-મ ન-ી આ-ત-? ----------------- તું કેમ નથી આવતો? 0
k-ṁ-k--nyāya-k-r--1 k_____ n____ k___ 1 k-ṁ-k- n-ā-a k-r- 1 ------------------- kaṁīka nyāya karō 1
Vremea este aşa de rea. હ-ા-ાન-ખ-બ--રા---ે. હ___ ખૂ_ ખ__ છે_ હ-ા-ા- ખ-બ ખ-ા- છ-. ------------------- હવામાન ખૂબ ખરાબ છે. 0
t-- -ē-a-n-t---ā---ō? t__ k___ n____ ā_____ t-ṁ k-m- n-t-ī ā-a-ō- --------------------- tuṁ kēma nathī āvatō?
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. હું આવી રહ્યો --ી -ા-- ક- -વ--ા- -ૂબ--રાબ-છ-. હું આ_ ર__ ન_ કા__ કે હ___ ખૂ_ ખ__ છે_ હ-ં આ-ી ર-્-ો ન-ી ક-ર- ક- હ-ા-ા- ખ-બ ખ-ા- છ-. --------------------------------------------- હું આવી રહ્યો નથી કારણ કે હવામાન ખૂબ ખરાબ છે. 0
tu- kēm----th- āv-tō? t__ k___ n____ ā_____ t-ṁ k-m- n-t-ī ā-a-ō- --------------------- tuṁ kēma nathī āvatō?
De ce nu vine? તે---મ-ન-------? તે કે_ ન_ આ___ ત- ક-મ ન-ી આ-ત-? ---------------- તે કેમ નથી આવતો? 0
t-ṁ---ma-nat------tō? t__ k___ n____ ā_____ t-ṁ k-m- n-t-ī ā-a-ō- --------------------- tuṁ kēma nathī āvatō?
El nu este invitat. તેન- --ં-્------. તે_ આ____ ન__ ત-ન- આ-ં-્-ણ ન-ી- ----------------- તેને આમંત્રણ નથી. 0
Ha--m--a k-ūb---ha-ā-a--hē. H_______ k____ k______ c___ H-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------- Havāmāna khūba kharāba chē.
El nu vine pentru că nu este invitat. તે -વત- ન---ક--ણ--- ત--ે આમ---------. તે આ__ ન_ કા__ કે તે_ આ____ ન__ ત- આ-ત- ન-ી ક-ર- ક- ત-ન- આ-ં-્-ણ ન-ી- ------------------------------------- તે આવતો નથી કારણ કે તેને આમંત્રણ નથી. 0
Havāmān- -h-ba-k----ba----. H_______ k____ k______ c___ H-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------- Havāmāna khūba kharāba chē.
De ce nu vii? તું કેમ --ી આવતો? તું કે_ ન_ આ___ ત-ં ક-મ ન-ી આ-ત-? ----------------- તું કેમ નથી આવતો? 0
H---m-n- kh-b- kha--b---hē. H_______ k____ k______ c___ H-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------- Havāmāna khūba kharāba chē.
Nu am timp. માર---ાસ- સમય-ન-ી. મા_ પા_ સ__ ન__ મ-ર- પ-સ- સ-ય ન-ી- ------------------ મારી પાસે સમય નથી. 0
Hu- -vī r------at-ī-kār-ṇ---- --v-m--- kh-b- kh--āb- chē. H__ ā__ r____ n____ k_____ k_ h_______ k____ k______ c___ H-ṁ ā-ī r-h-ō n-t-ī k-r-ṇ- k- h-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------------------------------------- Huṁ āvī rahyō nathī kāraṇa kē havāmāna khūba kharāba chē.
Nu vin pentru că nu am timp. હું--વી-રહ-યો -થી -ાર- -ે -ા-- પાસ---મય --ી. હું આ_ ર__ ન_ કા__ કે મા_ પા_ સ__ ન__ હ-ં આ-ી ર-્-ો ન-ી ક-ર- ક- મ-ર- પ-સ- સ-ય ન-ી- -------------------------------------------- હું આવી રહ્યો નથી કારણ કે મારી પાસે સમય નથી. 0
H-ṁ---ī ra-y- ----ī k--a-a--ē -a---ān- k--b--k-arāba--hē. H__ ā__ r____ n____ k_____ k_ h_______ k____ k______ c___ H-ṁ ā-ī r-h-ō n-t-ī k-r-ṇ- k- h-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------------------------------------- Huṁ āvī rahyō nathī kāraṇa kē havāmāna khūba kharāba chē.
De ce nu rămâi? તમ----- -----હે-ા ત_ કે_ ન_ ર__ ત-ે ક-મ ન-ી ર-ે-ા ----------------- તમે કેમ નથી રહેતા 0
H-ṁ ā-ī--ah-- n--h- kā--ṇ--k--havām-n- -hū----ha-ā-a ch-. H__ ā__ r____ n____ k_____ k_ h_______ k____ k______ c___ H-ṁ ā-ī r-h-ō n-t-ī k-r-ṇ- k- h-v-m-n- k-ū-a k-a-ā-a c-ē- --------------------------------------------------------- Huṁ āvī rahyō nathī kāraṇa kē havāmāna khūba kharāba chē.
Mai trebuie să lucrez. મારે -ામ કર--ં--ે. મા_ કા_ ક__ છે_ મ-ર- ક-મ ક-વ-ં છ-. ------------------ મારે કામ કરવું છે. 0
T----m- n---ī ā-a--? T_ k___ n____ ā_____ T- k-m- n-t-ī ā-a-ō- -------------------- Tē kēma nathī āvatō?
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. હ---રોક----હ્-- નથી કાર--કે-મ--ે -જ----મ ક---નું છે. હું રો__ ર__ ન_ કા__ કે મા_ હ_ કા_ ક___ છે_ હ-ં ર-ક-ઈ ર-્-ો ન-ી ક-ર- ક- મ-ર- હ-ી ક-મ ક-વ-ન-ં છ-. ---------------------------------------------------- હું રોકાઈ રહ્યો નથી કારણ કે મારે હજી કામ કરવાનું છે. 0
T---ē-a ---h- --at-? T_ k___ n____ ā_____ T- k-m- n-t-ī ā-a-ō- -------------------- Tē kēma nathī āvatō?
De ce plecaţi deja? ત-ે-------ા રહ-યા --? ત_ કે_ જ_ ર__ છો_ ત-ે ક-મ જ-ા ર-્-ા છ-? --------------------- તમે કેમ જતા રહ્યા છો? 0
T- -ē-a---t-- -va-ō? T_ k___ n____ ā_____ T- k-m- n-t-ī ā-a-ō- -------------------- Tē kēma nathī āvatō?
Sunt obosit. હુ--થાક--ો છુ. હું થા__ છુ_ હ-ં થ-ક-ય- છ-. -------------- હું થાક્યો છુ. 0
T-n- ām-n-r-ṇ--n----. T___ ā________ n_____ T-n- ā-a-t-a-a n-t-ī- --------------------- Tēnē āmantraṇa nathī.
Plec pentru că sunt obosit. હું જતો-ર-્-- -ુ- -ા-ણ--ે -ુ- થ-----યો --ં. હું જ_ ર__ છું કા__ કે હું થા_ ગ_ છું_ હ-ં જ-ો ર-્-ો છ-ં ક-ર- ક- હ-ં થ-ક- ગ-ો છ-ં- ------------------------------------------- હું જતો રહ્યો છું કારણ કે હું થાકી ગયો છું. 0
T-n- --an---ṇa-nathī. T___ ā________ n_____ T-n- ā-a-t-a-a n-t-ī- --------------------- Tēnē āmantraṇa nathī.
De ce plecaţi deja? ત-- -ેમ-ચ---ો--ો? ત_ કે_ ચ__ છો_ ત-ે ક-મ ચ-ા-ો છ-? ----------------- તમે કેમ ચલાવો છો? 0
T--ē---an-ra-a---th-. T___ ā________ n_____ T-n- ā-a-t-a-a n-t-ī- --------------------- Tēnē āmantraṇa nathī.
Este deja târziu. મ-ડું-થ- ગ-ું --. મો_ થ_ ગ_ છે_ મ-ડ-ં થ- ગ-ુ- છ-. ----------------- મોડું થઈ ગયું છે. 0
T--āv-tō nath---ā--ṇa k- -ēn- -m-n--a-a-nath-. T_ ā____ n____ k_____ k_ t___ ā________ n_____ T- ā-a-ō n-t-ī k-r-ṇ- k- t-n- ā-a-t-a-a n-t-ī- ---------------------------------------------- Tē āvatō nathī kāraṇa kē tēnē āmantraṇa nathī.
Plec pentru că deja este târziu. હુ--વ--ન-ચલાવુ- -ુ- કા---ક---ો--ં--- ગ--- --. હું વા__ ચ__ છું કા__ કે મો_ થ_ ગ_ છે_ હ-ં વ-હ- ચ-ા-ુ- છ-ં ક-ર- ક- મ-ડ-ં થ- ગ-ુ- છ-. --------------------------------------------- હું વાહન ચલાવું છું કારણ કે મોડું થઈ ગયું છે. 0
T- āvat---a-------aṇa--- --n- āma-------na--ī. T_ ā____ n____ k_____ k_ t___ ā________ n_____ T- ā-a-ō n-t-ī k-r-ṇ- k- t-n- ā-a-t-a-a n-t-ī- ---------------------------------------------- Tē āvatō nathī kāraṇa kē tēnē āmantraṇa nathī.

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.