Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 2   »   lv kaut ko pamatot 2

76 [şaptezeci şi şase]

a „argumenta” ceva 2

a „argumenta” ceva 2

76 [septiņdesmit seši]

kaut ko pamatot 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
De ce nu ai venit? K------- n-----ci? K____ t_ n________ K-p-c t- n-a-n-c-? ------------------ Kāpēc tu neatnāci? 0
Am fost bolnav. Es-b-j--sl--a. E_ b___ s_____ E- b-j- s-i-a- -------------- Es biju slima. 0
Nu am venit pentru că am fost bolnav. Es--e-tn--u- -o ---u slima. E_ n________ j_ b___ s_____ E- n-a-n-c-, j- b-j- s-i-a- --------------------------- Es neatnācu, jo biju slima. 0
De ce nu a venit? K-p-c -i-- n-a-nāc-? K____ v___ n________ K-p-c v-ņ- n-a-n-c-? -------------------- Kāpēc viņa neatnāca? 0
Ea era obosită. V--- bi-a-----r-si. V___ b___ n________ V-ņ- b-j- n-g-r-s-. ------------------- Viņa bija nogurusi. 0
Ea nu a venit pentru că era obosită. Viņ- n-at-------- bi---n--ur-s-. V___ n________ j_ b___ n________ V-ņ- n-a-n-c-, j- b-j- n-g-r-s-. -------------------------------- Viņa neatnāca, jo bija nogurusi. 0
De ce nu a venit? K-pēc-viņ- ne--n---? K____ v___ n________ K-p-c v-ņ- n-a-n-c-? -------------------- Kāpēc viņš neatnāca? 0
El nu avea chef. V-ņam--eb-ja v--ēša--s. V____ n_____ v_________ V-ņ-m n-b-j- v-l-š-n-s- ----------------------- Viņam nebija vēlēšanās. 0
El nu a venit pentru că nu avea chef. V--š --a-nā-a- -o v-ņ-m--e-ij---ēl-š-n-s. V___ n________ j_ v____ n_____ v_________ V-ņ- n-a-n-c-, j- v-ņ-m n-b-j- v-l-š-n-s- ----------------------------------------- Viņš neatnāca, jo viņam nebija vēlēšanās. 0
De ce nu aţi venit? Kāp---jū- -e-t--cāt? K____ j__ n_________ K-p-c j-s n-a-n-c-t- -------------------- Kāpēc jūs neatnācāt? 0
Maşina noastră este stricată. M-su m----a---p--s-. M___ m_____ s_______ M-s- m-š-n- s-p-ī-a- -------------------- Mūsu mašīna saplīsa. 0
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată. M-----atn-------- m-s- -ašīna-s-p----. M__ n_________ j_ m___ m_____ s_______ M-s n-a-n-c-m- j- m-s- m-š-n- s-p-ī-a- -------------------------------------- Mēs neatnācām, jo mūsu mašīna saplīsa. 0
De ce nu au venit oamenii? K-p-c--au--s -ea--ā--? K____ ļ_____ n________ K-p-c ļ-u-i- n-a-n-c-? ---------------------- Kāpēc ļaudis neatnāca? 0
Au pierdut trenul. V-ņ--n-k-v-j- v-lcien-. V___ n_______ v________ V-ņ- n-k-v-j- v-l-i-n-. ----------------------- Viņi nokavēja vilcienu. 0
Nu au venit pentru că au pierdut trenul. V--i -e-tnā-a---o ---av--- vi-ci--u. V___ n________ j_ n_______ v________ V-ņ- n-a-n-c-, j- n-k-v-j- v-l-i-n-. ------------------------------------ Viņi neatnāca, jo nokavēja vilcienu. 0
De ce nu ai venit? Kā-ē- t- n--tnāc-? K____ t_ n________ K-p-c t- n-a-n-c-? ------------------ Kāpēc tu neatnāci? 0
Nu am avut voie. Es--edrīkst-j-. E_ n___________ E- n-d-ī-s-ē-u- --------------- Es nedrīkstēju. 0
Nu am venit pentru că nu am avut voie. E- -e--nā--- jo ne-r-k----u. E_ n________ j_ n___________ E- n-a-n-c-, j- n-d-ī-s-ē-u- ---------------------------- Es neatnācu, jo nedrīkstēju. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile indigenilor din America

În America se vorbesc diferite limbi. Engleza este limba principală a Americii de Nord. În America de Sud, predomină spaniola şi portugheza. Toate aceste limbi au venit din Europa în America. Înainte de colonizare, se vorbeau alte limbi. Aceste limbi sunt cunoscute sub numele de limbile indigene ale Americii. Până astăzi, ele nu au fost cu adevărat studiate. Diversitatea acestor limbi este enormă. Estimăm că există aproape 60 de familii de limbi. America de Sud poate numara în jur de 150. În plus, mai există multe limbi izolate. Toate aceste limbi sunt foarte diferite unele de altele. Ele au foarte puţine structuri comune. De aceea este greu să clasificăm limbile. Faptul că sunt atât de diferite unele de altele se explică prin istoria Americii. America a fost populată în mai multe etape. Primii oamenii au venit în America acum 10000 de ani. Fiecare popor şi-a adus limba sa şi conţinutul său. Limbile indigene se aseamănă mult cu limbile asiatice. Situaţia limbilor vechi ale Americii nu e la fel peste tot. În sudul Americii, mai sunt încă vii multe limbi indiene. Limbi ca guarani sau quechua au milioane de locuitori activi. În schimb, în America de Nord practic au dispărut multe limbi. Cultura indienilor din America de Nord a fost mult timp asuprită. Astfel, limbile lor s-au pierdut. Dar, interesul pentru ele a crescut în ultimii ani. Există multe programe pentru a educa şi proteja aceste limbi. Ele chiar pot avea un viitor.