Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   af In die restaurant 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [nege en twintig]

In die restaurant 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Este liberă masa? Is --- t-f----o-? I_ d__ t____ o___ I- d-e t-f-l o-p- ----------------- Is die tafel oop? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. E----l--raag -ie-spysk-a-t h- asse---ef. E_ w__ g____ d__ s________ h_ a_________ E- w-l g-a-g d-e s-y-k-a-t h- a-s-b-i-f- ---------------------------------------- Ek wil graag die spyskaart hê asseblief. 0
Ce îmi puteţi recomanda? Wa---a- u-aanb-vee-? W__ k__ u a_________ W-t k-n u a-n-e-e-l- -------------------- Wat kan u aanbeveel? 0
Aş dori o bere. Ek---- graa- ’---ie- -ê. E_ w__ g____ ’_ b___ h__ E- w-l g-a-g ’- b-e- h-. ------------------------ Ek wil graag ’n bier hê. 0
Aş dori o apă minerală. Ek wi- graag ’n m-n--a--wa--r-h-. E_ w__ g____ ’_ m____________ h__ E- w-l g-a-g ’- m-n-r-a-w-t-r h-. --------------------------------- Ek wil graag ’n mineraalwater hê. 0
Aş dori un suc de portocale. Ek --l-----g -n----o--sap -ê. E_ w__ g____ ’_ l________ h__ E- w-l g-a-g ’- l-m-e-s-p h-. ----------------------------- Ek wil graag ’n lemoensap hê. 0
Aş dori o cafea. Ek-wil --aag--n--of-----ê. E_ w__ g____ ’_ k_____ h__ E- w-l g-a-g ’- k-f-i- h-. -------------------------- Ek wil graag ’n koffie hê. 0
Aş dori o cafea cu lapte. Ek ----g-a-g-’n ---f---m-t--elk--ê. E_ w__ g____ ’_ k_____ m__ m___ h__ E- w-l g-a-g ’- k-f-i- m-t m-l- h-. ----------------------------------- Ek wil graag ’n koffie met melk hê. 0
Cu zahăr, vă rog. Me----i-e----s-eb--ef. M__ s______ a_________ M-t s-i-e-, a-s-b-i-f- ---------------------- Met suiker, asseblief. 0
Doresc un ceai. E- --- -r-a---e---ê. E_ w__ g____ t__ h__ E- w-l g-a-g t-e h-. -------------------- Ek wil graag tee hê. 0
Doresc un ceai cu lămâie. Ek wi- g-aag--ee-m-t --url-m----h-. E_ w__ g____ t__ m__ s_________ h__ E- w-l g-a-g t-e m-t s-u-l-m-e- h-. ----------------------------------- Ek wil graag tee met suurlemoen hê. 0
Doresc un ceai cu lapte. E----- -------ee -e--melk -ê. E_ w__ g____ t__ m__ m___ h__ E- w-l g-a-g t-e m-t m-l- h-. ----------------------------- Ek wil graag tee met melk hê. 0
Aveţi ţigări? He- j---iga-e-t-? H__ j_ s_________ H-t j- s-g-r-t-e- ----------------- Het jy sigarette? 0
Aveţi o scrumieră? H---jy-’n -sb-k? H__ j_ ’_ a_____ H-t j- ’- a-b-k- ---------------- Het jy ’n asbak? 0
Aveţi foc? H-t jy ’n a-n-t----? H__ j_ ’_ a_________ H-t j- ’- a-n-t-k-r- -------------------- Het jy ’n aansteker? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. Ek k--t -n vur-. E_ k___ ’_ v____ E- k-r- ’- v-r-. ---------------- Ek kort ’n vurk. 0
Îmi lipseşte un cuţit. Ek k-----n-mes. E_ k___ ’_ m___ E- k-r- ’- m-s- --------------- Ek kort ’n mes. 0
Îmi lipseşte o lingură. Ek k-rt----l-p-l. E_ k___ ’_ l_____ E- k-r- ’- l-p-l- ----------------- Ek kort ’n lepel. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.