Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   pt No restaurante 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [trinta]

No restaurante 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (PT) Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. U- su-o de-ma--- p-- / s----z-fa-o-. U_ s___ d_ m____ p__ / s_ f__ f_____ U- s-m- d- m-ç-, p-r / s- f-z f-v-r- ------------------------------------ Um sumo de maçã, por / se faz favor. 0
O limonadă, vă rog. U-- ---ona-a- po- --se--az -avor. U__ l________ p__ / s_ f__ f_____ U-a l-m-n-d-, p-r / s- f-z f-v-r- --------------------------------- Uma limonada, por / se faz favor. 0
Un suc de roşii, vă rog. Um----- d--to--te- ------s- f-- fa-or. U_ s___ d_ t______ p__ / s_ f__ f_____ U- s-m- d- t-m-t-, p-r / s- f-z f-v-r- -------------------------------------- Um sumo de tomate, por / se faz favor. 0
Aş dori un pahar cu vin roşu. E- -ue-i-----c-p- -e-vinh- ---to. E_ q_____ u_ c___ d_ v____ t_____ E- q-e-i- u- c-p- d- v-n-o t-n-o- --------------------------------- Eu queria um copo de vinho tinto. 0
Aş dori un pahar cu vin alb. E--qu---- um-copo-de vinh---r-nco. E_ q_____ u_ c___ d_ v____ b______ E- q-e-i- u- c-p- d- v-n-o b-a-c-. ---------------------------------- Eu queria um copo de vinho branco. 0
Aş dori o sticlă de şampanie. E- q-eria -ma -arr-fa-de-e----a-t-. E_ q_____ u__ g______ d_ e_________ E- q-e-i- u-a g-r-a-a d- e-p-m-n-e- ----------------------------------- Eu queria uma garrafa de espumante. 0
Îţi place peştele? G--tas -- -e-x-? G_____ d_ p_____ G-s-a- d- p-i-e- ---------------- Gostas de peixe? 0
Îţi place carnea de vită? G-s-a- d- ------d----ca? G_____ d_ c____ d_ v____ G-s-a- d- c-r-e d- v-c-? ------------------------ Gostas de carne de vaca? 0
Îţi place carnea de porc? G--t----e-carn-----p--co? G_____ d_ c____ d_ p_____ G-s-a- d- c-r-e d- p-r-o- ------------------------- Gostas de carne de porco? 0
Aş dori ceva fără carne. E--q----a------a---isa sem-ca-n-. E_ q_____ a_____ c____ s__ c_____ E- q-e-i- a-g-m- c-i-a s-m c-r-e- --------------------------------- Eu queria alguma coisa sem carne. 0
Aş dori un platou de legume. Eu-q-e-ia ----e-umes. E_ q_____ s_ l_______ E- q-e-i- s- l-g-m-s- --------------------- Eu queria só legumes. 0
Aş dori ceva ce nu durează mult. E--qu-r-- --gu-a-co----qu- -ão -em-r--------t-. E_ q_____ a_____ c____ q__ n__ d________ m_____ E- q-e-i- a-g-m- c-i-a q-e n-o d-m-r-s-e m-i-o- ----------------------------------------------- Eu queria alguma coisa que não demorasse muito. 0
Doriţi cu orez? Vai d-s-j-- --- a-roz? V__ d______ c__ a_____ V-i d-s-j-r c-m a-r-z- ---------------------- Vai desejar com arroz? 0
Doriţi cu paste? V------e--r---- m----? V__ d______ c__ m_____ V-i d-s-j-r c-m m-s-a- ---------------------- Vai desejar com massa? 0
Doriţi cu cartofi? V---de-e--r--om-ba-a--s? V__ d______ c__ b_______ V-i d-s-j-r c-m b-t-t-s- ------------------------ Vai desejar com batatas? 0
Asta nu-mi place. N-- g-s---d--to. N__ g____ d_____ N-o g-s-o d-s-o- ---------------- Não gosto disto. 0
Mâncarea este rece. A-c---da -s-------. A c_____ e___ f____ A c-m-d- e-t- f-i-. ------------------- A comida está fria. 0
Nu asta am comandat. Nã- ---- ----. N__ p___ i____ N-o p-d- i-t-. -------------- Não pedi isto. 0

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.