Dicționar de expresii

ro În oraş   »   cs Ve městě

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [dvacet pět]

Ve městě

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Ch-i---e-- -a----r--í. C___ (____ n_ n_______ C-c- (-e-) n- n-d-a-í- ---------------------- Chci (jet) na nádraží. 0
Vreau să merg la aeroport. Ch-- --e-- -- le-iš--. C___ (____ n_ l_______ C-c- (-e-) n- l-t-š-ě- ---------------------- Chci (jet) na letiště. 0
Vreau să merg în centrul oraşului. C--i-(jet--do---nt--. C___ (____ d_ c______ C-c- (-e-) d- c-n-r-. --------------------- Chci (jet) do centra. 0
Cum ajung la gară? Jak-s- -os-a-u n- --d-až-? J__ s_ d______ n_ n_______ J-k s- d-s-a-u n- n-d-a-í- -------------------------- Jak se dostanu na nádraží? 0
Cum ajung la aeroport? Ja- s- ---tan---- letiš--? J__ s_ d______ n_ l_______ J-k s- d-s-a-u n- l-t-š-ě- -------------------------- Jak se dostanu na letiště? 0
Cum ajung în centrul oraşului? J-k-se ---t-n--d--ce-tr-? J__ s_ d______ d_ c______ J-k s- d-s-a-u d- c-n-r-? ------------------------- Jak se dostanu do centra? 0
Am nevoie de un taxi. Pot-e-u-i t--i. P________ t____ P-t-e-u-i t-x-. --------------- Potřebuji taxi. 0
Am nevoie de o hartă. Po--ebu-i -l-n --sta. P________ p___ m_____ P-t-e-u-i p-á- m-s-a- --------------------- Potřebuji plán města. 0
Am nevoie de un hotel. Po--eb--- h-t-l. P________ h_____ P-t-e-u-i h-t-l- ---------------- Potřebuji hotel. 0
Vreau să închiriez o maşină. C-c- -i-prona--ou------. C___ s_ p_________ a____ C-c- s- p-o-a-m-u- a-t-. ------------------------ Chci si pronajmout auto. 0
Aici este cartea mea de credit. Tady j- -oj---red---í---r-a. T___ j_ m___ k_______ k_____ T-d- j- m-j- k-e-i-n- k-r-a- ---------------------------- Tady je moje kreditní karta. 0
Aici este permisul meu auto. Ta----e-mů--ř--ičsk- -r-ka-. T___ j_ m__ ř_______ p______ T-d- j- m-j ř-d-č-k- p-ů-a-. ---------------------------- Tady je můj řidičský průkaz. 0
Ce este de văzut în oraş? Co-j--v--om-o---stě-k vi--n-? C_ j_ v t____ m____ k v______ C- j- v t-m-o m-s-ě k v-d-n-? ----------------------------- Co je v tomto městě k vidění? 0
Mergeţi în centrul istoric. Běžt- do s--ré----ěst-. B____ d_ s______ m_____ B-ž-e d- s-a-é-o m-s-a- ----------------------- Běžte do starého města. 0
Faceţi un tur al oraşului. Z--a-t-ě-e-s- o--u-------d--mě--em. Z_________ s_ o______ j____ m______ Z-č-s-n-t- s- o-r-ž-í j-z-y m-s-e-. ----------------------------------- Zúčastněte se okružní jízdy městem. 0
Mergeţi în port. B------- --í----u. B____ d_ p________ B-ž-e d- p-í-t-v-. ------------------ Běžte do přístavu. 0
Faceţi un tur al portului. Zú------te--e-o--u--í-jí-d----í-t-ve-. Z_________ s_ o______ j____ p_________ Z-č-s-n-t- s- o-r-ž-í j-z-y p-í-t-v-m- -------------------------------------- Zúčastněte se okružní jízdy přístavem. 0
Ce obiective turistice mai există? J--é-d---í--amě-i-od--st--jsou--ady je---? J___ d____ p_____________ j___ t___ j_____ J-k- d-l-í p-m-t-h-d-o-t- j-o- t-d- j-š-ě- ------------------------------------------ Jaké další pamětihodnosti jsou tady ještě? 0

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!